Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Georgia vrea să intre în NATO cu orice preţ

Georgia vrea să intre în NATO cu orice preţ

Data: 20 Noiembrie 2008

▲ Relaţiile NATO-Rusia sunt din nou tensionate de dorinţa Georgiei de a adera la Alianţă ▲ Liderul de la Tbilisi acuză Moscova că ar fi pregătit din timp atacul împotriva ţării sale ▲ Dmitri Medvedev nu vrea să negocieze nimic cu preşedintele Saakaşvili ▲

Războiul dintre Georgia şi Rusia a lăsat urme adânci în situaţia geopolitică din Europa. Tensiunile dintre Moscova şi aliaţii micului său adversar sunt agravate de apropierea unei noi extinderi a NATO. Dialogul dintre adversari este blocat însă de Dmitri Medvedev, care refuză dialogul cu omologul său georgian. Între timp, americanii îşi reafirmă puterea navală în regiune. Distrugătoarele US Navy ar putea deveni o prezenţă constantă în Marea Neagră, spre iritarea Kremlinului.

Insistenţa lui Saakaşvili

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a cerut insistent ţărilor europene membre ale NATO să angajeze procesul de integrare a Georgiei în Alianţa Nord-Atlantică, subliniind că se pune problema „unei decizii strategice“ pentru Europa. În acest context, Saakaşvili a ţinut să clarifice chestiunile controversate ale conflictului din 7-12 august a.c., dintre ţara sa şi Rusia. Războiul fulger din august dintre Rusia şi Georgia nu este răspunsul brusc al Moscovei la agresiunea georgiană, ci a fost pregătit dinainte de Rusia, în ceea ce pare a fi „cronica unei invazii anunţate“, a afirmat preşedintele georgian Mihail Saakaşvili.

Oficialul georgian, răspunzând întrebărilor parlamentarilor NATO referitoare la succesiunea evenimentelor, a enumerat elementele constitutive ale planului Moscovei de a intra pe teritoriul georgian. Preşedintele georgian a menţionat în acest sens acumularea de trupe şi de blindate ruse în regiune şi construirea de către Moscova a unei căi ferate în Abhazia şi a unei baze militare în Osetia de Sud. „Cine a atacat pe cine şi cine a invadat pe cine? Nici un soldat georgian nu a intrat vreodată pe teritoriul rus, în timp ce zeci de mii de soldaţi ruşi au intrat pe teritoriul georgian, iar 200 de avioane ruse ne-au bombardat teritoriul“, a spus Saakaşvili.

Răceală cu Moscova

Fără a da un răspuns clar la cererea Georgiei, conducerea NATO şi-a precizat atitudinea faţă de Moscova. „Alianţa Nord-Atlantică trebuie să-şi revizuiască relaţiile cu Rusia“, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, în cadrul Adunării Parlamentare anuale a organizaţiei atlantice, care se desfăşoară la Valencia, în Spania. „Faptul că Rusia a făcut uz de forţă disproporţionată în timpul conflictului din luna august din Caucaz obligă Alianţa să-şi revizuiască relaţiile sale cu acest partener fără a rupe însă aceste relaţii, întrucât ele sunt indispensabile securităţii internaţionale“, a subliniat Scheffer. Liderul NATO a explicat că, după război, NATO nu putea să se comporte ca şi cum nimic nu s-a întâmplat.

„Trebuie să ne revizuim relaţiile fără a suspenda contactele cu Rusia, întrucât avem o serie de obiective a căror realizare implică eforturi comune, precum controlul asupra armamentului, neproliferarea armelor nucleare sau lupta împotriva terorismului“, a ţinut să precizeze secretarul general al Alianţei.

NATO a decis la 19 august să suspende reuniunile Consiliului Rusia-NATO, ca urmare a intervenţiei militare ruse în Georgia. La 10 octombrie a.c., cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO de la Budapesta, secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, s-a pronunţat împotriva unei normalizări imediate a relaţiilor organizaţiei atlantice cu Rusia, chiar şi după retragerea de către Moscova a trupelor sale pe poziţiile de dinaintea conflictului cu Georgia.

Americanii se întăresc în Marea Neagră

În vreme ce politicienii se ocupă de aspectele diplomatice ale problemei, forţele armate ale SUA încearcă să-şi reafirme forţa în regiune. După scandalul legat de acostarea în portul Sevastopol, din sudul Ucrainei, a navei amiral a flotei a 6-a americane din Marea Mediterană, USS Mount Whitney, acest vas va fi înlocuit de distrugătorul USS Barry. Potrivit analiştilor militari de la Moscova, citaţi de „Novâi Reghion“, administraţia americană în exerciţiu a dat de înţeles în acest fel că navele de război americane şi-ar putea permanentiza prezenţa în Marea Neagră, fiind pregătite pentru orice evoluţie în zonă. Analiştii nu exclud posibilitatea ca SUA să-şi sporească numărul de nave din Marea Neagră, nemijlocit în apropiere de graniţele Rusiei.

Vizita distrugătorului USS Barry va dura până la 3 decembrie, urmând ca până atunci să se oprească într-unul din porturile Georgiei, pentru o nouă tranşă de ajutor umanitar. Într-un ton ironic, „Novâi Reghion“ scrie că nava de război americană va vizita cel mai probabil portul georgian Poti, pentru a descărca o nouă „tranşă de scutece pentru bebeluşi“, graţie cărora Georgia a reuşit deja să-şi restabilească sistemul antiaerian distrus în august de aviaţia rusă. Rusia a acuzat în repetate ori în ultimul timp SUA de tentativa de a schimba echilibrul de forţe la Marea Neagră.