Germania ar putea renunţa la culturile de cereale pentru biocombustibili

▲ Guvernele vest-europene iau atitudine împotriva creşterii preţurilor alimentelor ▲ Executivul de la Londra, condus de Gordon Brown, a cerut o acţiune internaţională pentru a stăvili creşterea preţurilor alimentelor, afirmând că foametea reprezintă inamicul nr. 1 pentru sănătatea publică ▲ Cel mai pragmatic s-a dovedit a fi Executivul german, care a realizat deja un plan prin care s-a propus renunţarea temporară la culturile de cereale şi fructe pentru fabricarea de biocombustibili ▲

Creşterea preţurilor la alimente pe teritoriul Uniunii Europene a fost dezbătută de deputaţii europeni în plenul Parlamentului European, urmând ca o rezoluţie pe această temă să fie votată la Strasbourg, în cadrul sesiunii plenare din luna mai. Participanţii la dezbatere şi-au manifestat îngrijorarea pentru evoluţia ascendentă a preţului la alimente, faţă de care vulnerabile sunt în mod special ţările sărace, şi s-au exprimat pentru necesitatea luării de măsuri urgente în vederea asistării acestora. De asemenea, deputaţii, reprezentanţii Consiliului şi ai Comisiei au susţinut o soluţie integrată la nivelul comunităţii internaţionale, pentru a combate efectele creşterii preţurilor la alimente, care, pe termen lung, ar favoriza producţia agricolă locală din ţările cele mai vulnerabile.

Comisia Europeană se angajează să furnizeze un ajutor alimentar suplimentar de 117,25 milioane de euro în favoarea persoanelor afectate de creşterea preţurilor la alimentele de bază în ţările sărace, ridicând astfel la 283,25 milioane de euro ajutorul alimentar total promis în acest an de Bruxelles.

În acest timp, premierul britanic Gordon Brown a cerut o acţiune internaţională pentru a stăvili creşterea preţurilor alimentelor şi a insistat asupra faptului că înfruntarea problemei foametei pe plan mondial constituie o „provocare morală“, informează agenţia spaniolă de presă EFE.

Gordon Brown a afirmat că preţurile alimentelor se situează la cele mai înalte niveluri înregistrate din 1945 şi până acum. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că „foametea este ameninţarea nr.1 pentru sănătatea publică în întreaga lume, este răspunzătoare pentru o treime din decese în rândul copiilor şi pentru 10% din toate bolile“, a adăugat premierul britanic. „Înfruntarea foametei constituie o provocare morală pentru fiecare dintre noi şi este totodată o ameninţare la adresa stabilităţii politice şi economice a naţiunilor“, a spus Gordon Brown, care a subliniat necesitatea unui „răspuns coordonat din partea comunităţii internaţionale“.

Este importantă sprijinirea unor investiţii mai mari în instalaţii de înmagazinare, pentru a asigura ca produsele să ajungă pe piaţă în loc să se deterioreze, a mai spus premierul. El a subliniat că Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) este aproape de a obţine un acord pentru a deschide pieţele mondiale, ceea ce ar putea impulsiona creşterea producţiei de alimente în ţările mai sărace.

Şi Germania se va implica în criza alimentelor, Deutsche Welle susţinând că se va recurge la o nouă abordare a agriculturii. În acest context, ministrul german al dezvoltării, Heidemarie Wieckorek-Zeul, a prezentat un plan în nouă puncte, care propune, printre altele, renunţarea temporară la culturile de cereale şi fructe pentru fabricarea de biocombustibili.

Cancelarul Merkel a înfiinţat o echipă de experţi în combaterea creşterii preţurilor

Potrivit ministrului federal, indicele global al preţurilor la alimentele de bază a crescut din martie 2007 la nivel mondial cu 57%. La grâu, creşterea este chiar de 120 de procente. Obiectivul acestui proiect este sporirea rapidă a productivităţii agricole a ţărilor sărace. În acest sens, trebuie eliminate şi subvenţiile la exporturi, susţine ministrul german.

Cancelarul Angela Merkel a solicitat deja crearea unei echipe de experţi, care să propună până în vară măsuri de combatere a crizei alimentare. Potrivit expertului în alimentaţie mondială, Joachim von Braun, „ţările în curs de dezvoltare îşi fac rău singure în prezent prin oprirea exporturilor, în timp ce statele dependente de importuri, ca Bangladeshul sau Afganistanul, suferă la rândul lor din cauza acestor opriri“.

Ministrul german spune că Berlinul este gata să-şi majoreze contribuţia la programul de alimentaţie mondială. „Pe lângă cele 23 de milioane de euro, cu care contribuim regulat la finanţarea programului de alimentaţie mondială, am adăugat încă 13 milioane. Suntem gata să dăm şi mai mult“, a mai spus Heidemarie Wieczorek-Zeul.