Gheaţa arctică, mai subţire cu 30%

▲ Urşii polari şi focile nu vor fi singurii afectaţi de topirea gheţii de la suprafaţa Oceanului Arctic, se arată într-un nou studiu de la Centrul Naţional pentru Cercetare Atmosferică din Statele Unite ▲ Fenomenul de topire ar putea duce la creşterea temperaturilor pe o distanţă de sute de mile în teritoriul arctic, informează Reuters ▲

O subţiere a solului permanent îngheţat de la Polul Nord ar putea afecta grav ecosistemele şi ar putea duce la eliberarea unor cantităţi enorme de gaze cu efect de seră în Rusia, Alaska şi în Canada.

Gheaţa arctică s-a subţiat cu 30%, anul trecut. Un alt record de topire este prevăzut pentru acest an, dar nu se poate spune că acest lucru se va întâmpla şi în viitor. „Modelul nostru climatic ne arată că pierderea rapidă a gheţii nu este neapărat o surpriză“, a declarat David Lawrence, de la Centrul Naţional pentru Cercetare Atmosferică din Statele Unite.

În perioada de topire rapidă, temperaturile ar putea creşte în timpul toamnei, pe coastele arctice din Rusia, Alaska şi din Canada, cu până la cinci grade Celsius.

Temperatura anului trecut, din august până în octombrie, în vestul arctic a fost, de asemenea, neobişnuit de ridicată, cu peste două grade Celsius peste media perioadei 1978-2006.

Cercetătorii au descoperit că atunci când gheaţa de la suprafaţa apei se topeşte repede, pământul arctic se încălzeşte de trei ori şi jumătate mai repede decât rata prevăzută în modelele climatice pentru secolul al XXI-lea. Încălzirea este mai întinsă peste ocean, dar simulările arată că se poate extinde până la 900 de mile în interiorul teritoriului.

Efectele topirii sunt deja evidente în părţi din Alaska unde au loc tot mai des alunecări de teren, provocate de topirea bulgărilor de gheaţă din sol şi de căderi tot mai dese de copaci. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „pădurea beată“ şi este provocat de alunecarea solului. „Totul este interconectat la zona arctică. Când gheaţa de la suprafaţa apei se topeşte foarte rapid, afectează alte părţi ale sistemului, ca ridicarea temperaturilor din interior. Acest lucru poate duce la degradarea solului permanent îngheţat care este deja cald“, a declarat David Lawrence.