Goana după aur a băncilor centrale est-europene

Guvernatorii băncilor centrale din Cehia, Polonia sau Serbia au accelerat în acest an achizițiile de aur, ca o modalitate pentru a-şi diversifica investiţiile şi a miza pe viitoarele creşteri de preţuri, făcând din Europa de Est unul dintre cei mai mari investitori în metalul preţios, arată Bloomberg. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, în al doilea trimestru din 2024, Polonia a fost cel mai mare cumpărător de aur din lume, cu 18,7 tone, în timp ce Banca Naţională a Cehiei a achiziționat 5,9 tone. Rezervele de aur ale României (de 103,6 tone) nu au suferit nici o modificare.

Ales Michl, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, are ambiţia de a crește rezerva de aur a țării sale (de circa 42 de tone) până la 100 de tone, în următorii trei ani. „Trebuie să reducem volatilitatea. Şi pentru asta avem nevoie de un activ cu o corelare zero cu acţiunile, iar acest activ este aurul”, a declarat Michl, pentru Bloomberg.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, spune că rezervele de aur, majorate în septembrie până la aproape 420 de tone, sunt cruciale pentru a proteja economia de evenimente catastrofale. „Am intrat în clubul exclusivist al celor mai mari deţinători de rezerve de aur”, s-a lăudat el la o conferinţă de presă.

Situaţia este similară în Serbia, unde preşedintele Aleksandar Vucic a promis că va cumpăra lingouri de aur „cu fiecare surplus de bani” care rămâne în bugetul statului. Din 2012, Banca Centrală a Serbiei și-a triplat rezervele de aur, care au ajuns în prezent la 48 de tone.

Analiştii de la Goldman Sachs au plasat aurul printre cele mai bune investiții în 2025, apreciind că preţul său ar putea să continue să crească. (C.Z.)