Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Grecia ar putea reveni la drahmă

Grecia ar putea reveni la drahmă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 13 Septembrie 2011

Ministerul Finanţelor din Germania studiază posibilul impact al intrării Greciei în încetare de plăţi, iar printre scenarii se numără şi renunţarea la euro pentru a reintroduce drahma, potrivit publicaţiei germane Der Spiegel.

Indiferent dacă Grecia rămâne sau nu în zona euro, Facilitatea de Stabilitate Financiară ar juca un rol important în administrarea unei situaţii de încetare de plăţi. Fondul ar trebui să dispună cât mai rapid de noile atribuţii decise în iulie de liderii UE, consideră oficialii germani. Un reprezentant al ministerului a refuzat să comenteze informaţiile apărute în Der Spiegel.

Reuters: Eforturile Greciei par sortite eşecului

La presiunile tot mai mari exercitate de partenerii din zona euro, Grecia se grăbeşte să se ţină de cuvânt în privinţa reformelor şi ţintelor fiscale asumate, pentru a evita falimentul, dar eforturile guvernului par sortite eşecului, iar la orizont şi-au făcut apariţia alegerile anticipate.

Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde de euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters.

Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă.

"Am pierdut un an şi jumătate. Este clar că guvernul va rata ţintele fiscale şi că nu poate impune noi măsuri. Este un eşec complet", comentează Costas Panagopoulos, şeful companiei greceşti de sondare a opiniei publice ALCO.

Partenerii europeni ar putea ajunge la un compromis pe termen scurt, pentru a acorda guvernului elen următoarea tranşă din ajutorul extern şi a evita un faliment naţional care ar da o lovitură fără precedent monedei euro.

Însă Germania, principalul finanţator al programelor de "salvare" a Greciei, a arătat joi fără nici un dubiu că Atena trebuie să îndeplinească toate condiţiile la care s-a angajat pentru a rămâne în zona euro.

Analiştii consideră că intrarea Greciei în incapacitate de plată (default) sau ieşirea ţării din zona euro într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat au devenit riscuri reale, în lipsa "unui ocean de reforme". Experţii consideră că "rezistenţa internă" la schimbare a fost şi este blestemul Greciei. Un sector public clientelar, conservat timp de câteva zeci de ani de mai multe guverne, şi sindicatele răsfăţate de politicieni au luptat cu toate armele împotriva reformelor.

"Cu câteva excepţii, guvernele nu au crezut niciodată în nevoia de reformă. S-au jucat de-a v-aţi ascunselea cu troika (poreclă dată grupului FMI, UE şi BCE - n.r.), subminând, întârziind şi de multe ori păcălind partenerii internaţionali", scrie într-un editorial redactorul-şef al ziarului elen Kathimerini, Alexis Papahelas.

Alegerile anticipate, considerate un scenariu dezastruos pentru o ţară care trece prin cea mai gravă criză de la cel de-al Doilea Război Mondial, sunt considerate de unii analişti o posibilă soluţie, pe măsură ce principalul partid de opoziţie, Noua Democraţie, câştigă teren pe o doctrină conservatoare. Următoarea rundă de alegeri generale ar trebui să aibă loc în toamna anului 2013.