Guvernul a decis prima rectificare bugetară

▲ Executivul a redus cheltuielile cu 1,1 miliarde de euro ▲ Deficitul bugetar se va reduce de la 2,7% la 2,3% din PIB ▲ Rectificarea bugetară nu va duce în nici un caz la o reducere a veniturilor din administraţia publică ▲ Guvernul ar putea prezenta Parlamentului un buget multianual, pentru doi sau trei ani, urmând să fie construit după metodologia de calcul europeană ▲

Guvernul a decis în şedinţa de miercuri prima rectificare bugetară din acest an.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spune că rectificarea este un semnal dat Comisiei Europene că Guvernul respectă regulile Uniunii şi că prin rectificare se evită pericolul atingerii unui deficit bugetar de 3%. Ministrul de Finanţe a ţinut să sublinieze că această rectificare bugetară nu este rezultatul unei ambiguităţi bugetare, ea fiind deja anunţată încă din discutarea bugetului pe 2008, când s-a pus problema unui audit la nivelul ministerelor. „Am anunţat această rectificare încă în timpul discutării Legii Bugetului pe 2008, când am vorbit de auditul generalizat pe care îl efectuăm în toate ministerele şi despre măsuri foarte rapide de reducere a risipei în ce priveşte cheltuirea banului public. Această rectificare este un prim rezultat al auditului pe care l-am făcut“, a declarat Vosganian. „Unele agenţii internaţionale de rating socotesc că România trebuie să fie fermă în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Trebuie să ţinem cont de semnalele pe care le-am primit de la Comisia Europeană, potrivit cărora un deficit de 2,8% ar sugera pericolul ca România să depăşească deficitul de 3%, stabilit ca plafon maxim prin Tratatul de la Maastricht“, a ţinut să precizeze acesta.

Rectificarea bugetară nu va duce la reducere veniturilor din administraţie

„Evaluarea pe care Uniunea Europeană o pregăteşte în această primăvară pentru România a cântărit şi ea destul de greu în adoptarea acestei rectificări. Uniunea Europeană va face o evaluare în primăvara acestui an, la sfârşitul lunii martie. În preajma acestei evaluări Guvernul României a socotit necesar să arate că are determinarea de a respecta criteriile Tratatului de la Maastricht şi de a evita pericolul unui deficit bugetar excesiv“, a spus ministrul. Rectificarea bugetară nu va duce în nici un caz la o reducere a veniturilor din administraţia publică. „Această ordonanţă nu intervine în fondul de salarii care a fost aprobat pentru personalul care lucrează în sectorul bugetar şi nici nu modifică hotărârile de Guvern privind creşterea salariilor în domeniul bugetar“, a spus acesta. Aceasta va determina numai o reducere a cheltuielilor şi a creşterii numărului de angajaţi în sectorul bugetar. Potrivit lui Vosganian, rectificarea bugetară este numai un prim pas către eficientizarea cheltuirii banului public. „Reducem cheltuielile bugetului general consolidat cu 1,1 miliarde de euro ş...ţ Această rectificare arată că Guvernul reduce cheltuielile publice, în vederea controlării deficitului de cont curent şi în acest fel diminuează presiunile inflaţioniste“, a spus acesta. Varujan Vosganian mai spune că Guvernul va propune pentru anul viitor Parlamentului un buget multianual. „Încă nu m-am hotărât dacă voi prezenta Parlamentului un buget bianual sau trianual, în orice caz ar trebui să i se ofere Parlamentului şi varianta unui buget multianual“, a spus Vosganian.

Buget pe 2-3 ani

Guvernul ar putea prezenta Parlamentului un buget multianual, pentru doi sau trei ani, a declarat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Bugetul ar urma să fie construit după metodologia de calcul europeană. Ministerul economiei şi finanţelor lucrează la o formulă de buget care să includă metodologia europeană. În condiţiile în care datele privind execuţia bugetară pe anul 2007 au fost prezentate în baza a două formule de calcul: una naţională şi alta folosită de Uniune, Guvernul vrea să elimine neclarităţile şi a anunţat că de acum încolo va folosi numai metoda de calcul europeană. Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a precizat că bugetul multianual, ce va fi valabil pentru 2-3 ani, este important pentru urmărirea proiectelor mari de infrastructură, dar şi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.