Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Guvernul american a oprit brevetarea genelor

Guvernul american a oprit brevetarea genelor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Larisa Iftime - 26 Noi, 2010

La sfârşitul lunii octombrie, guvernul federal american a emis o decizie potrivit căreia genele umane şi de altă natură nu ar trebui să fie eligibile pentru brevetare. Decizia în cauză a fost o concluzie a mai multor experţi în domeniu, numită amicus curiae, şi a fost emisă de Ministerul de Justiţie al SUA, în cazul unui proces intentat companiei care deţine brevetele pentru genele cancerului mamar şi ovarian la femei. Acest lucru ar putea avea un impact enorm asupra medicinei şi asupra industriei biotehnologiei.

Deocamdată, însă, nu este clar dacă noua politică va fi pusă în aplicare de către Oficiul American de Brevete. Dacă da, este foarte probabil să atragă protestele societăţilor specializate în biotehnologie, care spun că astfel de brevete sunt vitale pentru dezvoltarea de teste de diagnostic, medicamente şi pentru domeniul care abia se naşte, cel al medicinei personalizate, în care medicamentele sunt adaptate pentru fiecare pacient în parte pe baza genelor. "Este un lucru important când Statele Unite, într-un proces legal, inversează o politică de decenii pe o problemă pe care lumea s-a concentrat atât de mult timp", a declarat Edward Reines, avocatul care a reprezentat societăţile specializate în biotehnologie.

Potrivit ziarului New York Times, din 29 octombrie, "problema brevetării genelor a fost mult timp una controversată şi emoţională. Oponenţii spun că genele sunt produse ale naturii, nu invenţii, şi ar trebui să aparţină patrimoniului comun al umanităţii. Ei susţin că blocarea prin brevetare a unor informaţii genetice de bază, de fapt, împiedică progresul medical". De cealaltă parte, susţinătorii brevetării genelor spun că genele izolate din corpul uman sunt substanţe chimice, diferite de cele găsite în organism şi, prin urmare, sunt eligibile pentru brevetare. Guvernul SUA, schimbându-şi acum poziţia în această problemă, a decis că genele, indiferent dacă sunt umane sau de altă natură, nu ar trebui să fie eligibile pentru brevetare, deoarece ele sunt o parte a naturii. În decizia guvernului american se spune că izolarea pur şi simplu a unei gene nu-i schimbă natura sa suficient de mult pentru a o face brevetabilă. Oficiul American de Brevete şi Mărci a emis mii de brevete pentru gene de-a lungul ultimelor decenii, inclusiv circa 20% pentru genele umane. Companiile de biotehnologie au fost printre primele care au încercat brevetarea genelor, având în vedere crearea unor teste de diagnostic şi medicamente, adaptate la genele individuale.

Riscurile brevetării genelor

Dacă Oficiul American de Brevete va opri eliberarea brevetelor pentru gene, ca urmare a deciziei amintite mai sus, măsura ar putea fi un pas important în protejarea viitorului medicinei, susţin cei care se opun brevetării genelor. După părerea lor, genele ar trebui lăsate în "patrimoniul comun al umanităţii" (New York Times). În cazul în care corporaţiile private ar începe să controleze un fond genetic, ar putea apărea limite în ceea ce priveşte companiile care pot şi cele care nu pot crea tratamente.

Un exemplu de tratament ar fi aşa-numita terapie epigenetică care, în esenţă, înseamnă vindecarea unei boli prin manipulare epigenetică. Aceasta presupune schimbarea "instrucţiunilor" date celulelor, adică reactivarea genelor dezirabile şi dezactivarea celor nedorite pentru a preveni şi trata o boală. Acest domeniu în curs de dezvoltare, acum în fază incipientă, reprezintă un domeniu de viitor al medicinei, fapt pentru care societăţile specializate în biotehnologie se luptă să-şi breveteze cât mai multe gene posibile.

Noua poziţie a guvernului american, de fapt, a venit ca urmare a brevetării a două gene - BRCA 1 (gena 1 a cancerului de sân) şi BRCA 2 (gena 2 a cancerului de sân) -, brevete deţinute de Myriad Genetics şi Research Foundation de la Universitatea din Utah (SUA). Myriad Genetics efectuează un test cu privire la aceste gene pentru a ajuta la determinarea riscului femeilor de a transmite cancerul mamar şi ovarian. Acest test costă peste 3.000 de dolari. Pentru contestarea brevetării acestora, a fost iniţiat un proces în instanţă, iar judecătorul a decis că aceste brevete erau, de fapt, nevalabile. Potrivit ziarului Times, acest lucru a determinat guvernul american să-şi revizuiască atitudinea cu privire la problemă.

Care va fi viitorul seminţelor modificate genetic?

Guvernul american a sugerat că o astfel de schimbare ar avea un impact limitat asupra industriei biotehnologiei, deoarece manipularea de către om a ADN-ului, cum ar fi metodele de creare a culturilor modificate genetic sau terapiile genetice, pot fi în continuare brevetate. Dr. James P. Evans, profesor de genetică şi medicină la Universitatea din Carolina de Nord, care a condus o comisie consultativă guvernamentală privind brevetarea genelor, a numit decizia guvernului "un anume punct de reper, un fel de linie pe nisip". El a spus că, deşi brevetele pentru gene se emit de zeci de ani, acordarea acestor tipuri de brevete nu a fost examinată în instanţa de judecată.

Monsanto a devenit liderul mondial în modificarea genetică a seminţelor şi a câştigat 674 brevete în domeniul biotehnologiei, mult mai mult decât oricare altă companie. Dar Monsanto nu-şi brevetează doar propriile seminţe modificate genetic. Ei au reuşit, de asemenea, în materie de brevete, să dea lovitura pentru un număr mare de seminţe de culturi comune, în esenţă, brevetând forme noi de viaţă, fără acordul vreunei instituţii americane, cum ar fi Congresul SUA. Dar este deja ştiut că o mare parte din publicul american consideră că nimeni nu ar trebui să-şi însuşească sau să controleze în vreun fel părţi ale genomului uman (sau ale oricărui animal sau plantă). Decizia amintită poate totuşi pune punct introducerii de brevete pentru genele care nu sunt modificate, ci doar izolate, care înseamnă un pas în direcţia bună.

Monsanto a devenit unicul proprietar al multora dintre seminţele foarte necesare pentru sprijinirea produselor agricole din lume. Această poziţie este una incredibil de puternică şi n-ar putea fi deţinută niciodată de nici o companie cu profit din lume. Agricultorii sunt acum din ce în ce mai mult nevoiţi să utilizeze seminţe modificate genetic, pur şi simplu pentru că există atât de puţine surse alternative de seminţe rămase. Efectul acestui fapt este că se pierde agricultura regenerabilă - o practică veche recunoscută de păstrare şi replantare a seminţelor de la o recoltă la alta.

După cum s-a menţionat în publicaţia The Ecologist, o soluţie la această problemă în creştere ar fi să se scoată în afara legii brevetarea seminţelor, plantelor şi genelor. În situaţia actuală, fiecare sămânţă modificată genetic este brevetată şi vândută sub drepturi exclusive. Prin urmare, agricultorii americani sunt nevoiţi să cumpere seminţe modificate genetic din nou în fiecare an, deoarece păstrarea seminţelor este considerată drept o încălcare a brevetului. Oricine păstrează seminţe modificate genetic pentru anul următor trebuie să plătească o taxă de licenţă, de fapt, pentru a le replanta. Aceasta, desigur, rezultă în preţuri mai ridicate şi opţiuni reduse ale produselor. Se speră ca direcţia pe care a luat-o brevetarea seminţelor modificate genetic în SUA - căci există temeri serioase ca aprovizionarea cu seminţe să nu cadă sub controlul câtorva corporaţii-gigant - să dea de gândit autorităţilor americane de reglementare în ceea ce priveşte continuarea eliberării de brevete şi în acest sens.