Hibe care frânează creşterea turismului românesc

Târgul de turism, desfășurat zilele acestea la București, a scos la suprafață o serie de probleme, de la lipsa unei legislaţii coerente, deficitul de colaborare dintre stat şi agenţiile private, până la criza de forţă de muncă calificată în industria ospitalităţii. Autoritățile promit o lege a turismului, în timp ce specialiștii vorbesc despre necesitatea unei politici naționale de atragere a turiștilor străini.

Ponderea turismului în PIB-ul României este, în prezent, de 1,3% și există potențialul dublării acestui procent, în următorii doi-trei ani, printr-o colaborare corectă şi coerentă între instituţia publică centrală şi mediul privat, declara ministrul turismului, Mircea-Titus Dobre, la deschiderea Târgului de Turism al României, desfășurat în perioada 16-18 februarie 2017. Acesta a admis, totodată, că lucrurile nu funcţionează aşa cum ar trebui și a vorbit despre câteva probleme ale industriei. Una dintre ele este chiar lipsa unei legi a turismului. La acest moment, nu există o legislaţie unitară în domeniul turismului, acesta fiind reglementat prin 73 de acte normative. Dobre a susținut că o lege a turismului ar putea fi gata până la 1 iulie 2017 și ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2018.

O altă mare problemă cu care se confruntă industria turismului este lipsa forţei de muncă calificată, iar în acest sens ministrul a anunțat că face demersuri pentru reînfiinţarea Centrului pentru învăţământ. „Suntem în discuţii cu Ministerul Economiei pentru preluarea clădirii de la Centrul de pregătire de la Buşteni, care este pus la punct şi care poate fi dat în folosinţă imediat pentru pregătirea celor din zona montană. ­Totodată, am o discuţie destul de avansată ca, de la sfârşitul acestui an şcolar, să preluăm în patrimoniu toată infrastructura Liceului Agricol Palas din Constanţa, (...) să realizăm acolo un centru de pregătire pentru zona de litoral şi Delta Dunării.” Cât privește lipsa personalului din turism, Mircea-Titus Dobre consideră că soluția ar fi îmbunătăţirea fiscalității în domeniul forţei de muncă sezoniere.

Patronatele din turism sunt de pă­rere că România are mare nevoie de o politică naţională de inco­ming (de atragere a turiştilor străini). „Avem un Minister al Turis­mu­lui, dar care nu este încă prea funcţional, se organizează practic de la zero. Avem însă o sumă dublă prevăzută în bugetul ministe­ru­lui pentru promovarea turistică a ţării. Pe noi ne interesează creşterea incoming-ului. Să aducem mai mulţi turişti în România. Cu 2,5 milioane de turişti străini în 2016, suntem, la nivel mondial, o glumă. Nu putem să ne comparăm cu ţările care au 60-80 milioa­ne de vizitatori anual”, a spus Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Na­ţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT). În opinia acestuia, trebuie găsită o formulă pentru creşterea incoming-ului, din­colo de participarea agenţiilor la târgurile internaţionale de turism. „Din 2.400 de agenţii câte sunt licenţiate, doar 40 fac incoming. De ce? Pentru că nu există nici un avantaj pentru cei care fac incoming. Am discutat cu ministrul să atragem agenţiile inclusiv cu metode fiscale. O ţară puternică turistic este cea care ştie să aducă străini”, a conchis Burcea.

Conform datelor Eurostat, turismul românesc este mult depăşit de cel din Bulgaria sau Slovacia. Cel mai rapid ritm de creştere a numărului de înnoptări în hoteluri şi unităţi de cazare turistice a fost înregistrat în 2016 de Bulgaria (17,9%), Slovacia (16%), Polonia (11,8%), Cipru (10,9%) şi România (8,5%).