Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Hidrogenul, o soluţie pentru producerea de energie regenerabilă

Hidrogenul, o soluţie pentru producerea de energie regenerabilă

Data: 23 Septembrie 2008

▲ În România, a fost înfiinţat, la Râmnicu Vâlcea, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, care, printre alte activităţi, se ocupă şi de separarea izotopilor hidrogenului şi de utilizarea acestuia ca resursă energetică regenerabilă ▲ Hidrogenul concentrează surse de energie primară pe care o prezintă consumatorului într-o formă convenabilă ▲ Creşterea economică a statelor din sud-estul Europei va fi încetinită în următorii ani din cauza insuficienţei resurselor energetice ▲

Hidrogenul este una dintre cele mai bune soluţii pentru producerea energiei regenerabile şi pentru securitatea energetică, a declarat ieri, la deschiderea seminarului internaţional eHydrogenia, Simon Whitehouse, director PE Australia. „Viitorul lumii depinde de energie. A fost nevoie de milioane de ani pentru formarea petrolului şi de câteva sute pentru epuizarea acestuia. Din păcate, nu avem soluţii magice, dar hidrogenul reprezintă cea mai bună variantă, deoarece este regenerabil, poate fi produs molecular şi are mari implicaţii pentru securitatea energetică“, a explicat Whitehouse. Acesta a subliniat însă că „lucratul cu hidrogenul“ este, pentru România, dar şi pentru alte ţări, destul de frustrant, deoarece presupune o tehnologie inovatoare, are nevoie de suport şi de politici guvernamentale şi de mari investiţii. În România, a fost înfiinţat, la Râmnicu Vâlcea, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, care, printre alte activităţi, se ocupă şi de separarea izotopilor hidrogenului şi de utilizarea acestuia ca resursă energetică regenerabilă. Hidrogenul concentrează surse de energie primară pe care o prezintă consumatorului într-o formă convenabilă, are un cost de producţie relativ mic ca urmare a perfecţionărilor de ordin tehnologic, oferă posibilitatea de conversie în diverse forme de energie prin procedee caracterizate de eficienţă maximă şi este o sursă inepuizabilă, având în vedere că se obţine din apă, iar prin utilizare se transformă în apă. Totodată, hidrogenul este cel mai uşor şi mai curat combustibil, arderea sa fiind aproape în întregime lipsită de emisii poluante, cu excepţia NOx-ului, care poate şi el fi eliminat prin reglarea corespunzătoare a condiţiilor de ardere. Are o «densitate energetică» gravimetrică mult superioară oricărui alt combustibil. Seminarul eHydrogenia se desfăşoară pe parcursul a două zile (22-23 septembrie) şi reuneşte profesori şi cercetători de la Universităţi şi Instituţii din România, Germania, Australia, Anglia, Spania, Coreea etc.

Sud-estul Europei se va confrunta cu probleme energetice

Creşterea economică a statelor din sud-estul Europei va fi încetinită în următorii ani din cauza insuficienţei resurselor energetice. Experţii au dat vina pe subvenţiile guvernamentale, care au păstrat artificial preţul curentului electric la un nivel scăzut, pentru majorarea consumului, în timp ce s-a făcut prea puţin pentru sporirea producţiei sau oferirea de resurse alternative de energie. În prezent, câteva centrale electrice sunt construite sau extinse în România, Bulgaria, Bosnia şi Slovenia, dar ele nu vor putea face faţă cererii tot mai mari de energie. Deşi centrala nucleară românească de la Cernavodă a fost extinsă, experţii apreciază că nu va face faţă cererii sporite de energie.

Dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia ar putea creşte

Intervenţia militară a Rusiei în Georgia a consolidat dorinţa Europei de a evita dependenţa energetică prea mare faţă de statul rus, care ar putea creşte însă pe fondul reticenţei ţărilor din UE de a plăti pentru surse alternative şi a lipsei de coordonare a strategiilor. Rusia asigură un sfert din gazele necesare statelor UE şi o mare parte din petrol, fiind probabil ca importurile europene să crească în urma reducerii producţiei din Marea Nordului. În ultimii ani, autorităţile de la Moscova au oprit în mai multe rânduri livrările de petrol şi gaze către statele vecine, determinând UE să promoveze proiecte în domeniul energiei care să nu implice Rusia. „Conflictul din Georgia pare să reafirme strategia Comisiei Europene de consolidare a securităţii energetice a Europei, inclusiv prin intermediul diversificării“, a declarat Martin Selmayr, purtător de cuvânt al CE.