Ieşirea din criză, miza alegerilor americane

▲ Peste 100 de milioane de americani l-au ales aseară târziu (ora României) pe urmaşul lui George Bush ▲ Sondajele îl dădeau favorit pe Barack Obama, dar nu era exclusă revenirea spectaculoasă a lui John McCain ▲ Campania celor doi candidaţi a costat peste 1 miliard de dolari ▲

Americanii au mers la urne pentru a alege între republicanul John McCain şi democratul Barack Obama, după o campanie prezidenţială neobişnuit de lungă şi pe fondul crizei economice. Potrivit site-ului independent RealClearPolitics, care face o medie a tuturor sondajelor, Obama avea luni un avans de 7% la nivel naţional (51,2% faţă de 44,2%).

Un om pentru Casa Albă

Peste 100 de milioane de americani l-au ales pe cel ce urmează să conducă administraţia americană în următorii patru ani, în plină criză economică mondială, în condiţiile retragerii din Irak şi pe fondul unei campanii împotriva terorismului în Afganistan care este departe de un final cert. Sondajele de opinie de aseară îi confereau candidatului democrat Barack Obama, de 47 de ani, un uşor avans în faţa adversarulului său, mult mai experimentatul politician republican John McCain, de 72 de ani.

Indiferent de rezultatul final, alegerile vor marca o premieră: vor aduce la Casa Albă fie primul preşedinte de culoare, fie prima femeie vicepreşedinte. Victoria unuia dintre candidaţi ar putea fi stabilită într-unul din statele-cheie, precum Florida. Alegerile, urmărite cu atenţie de întreaga lume, stabilesc nu doar următorul preşedinte al SUA, dar şi pe membrii Camerei Reprezentanţilor şi o treime din senatori. Este foarte important pentru viitorul preşedinte ca partidul său să deţină majoritatea în Congres, pentru a obţine votul favorabil pe pachetul de legi cu care a venit în faţa electoratului.

Votare cu prezenţă-record

Primele secţii de vot s-au deschis încă de ieri la ora 7:00, ora României, în orăşelele Dixville Notch şi Hartâs Location din New Hampshire, care în mod tradiţional încep să voteze la miezul nopţii. Totuşi, majoritatea celorlalte secţii de vot au fost deschise marţi, între 12:00 şi 14:00, ora României.

Analiştii se aşteaptă la o participare record, explicată în parte prin „fenomenul Obama“, care a reuşit să adune zeci de mii de oameni la mitinguri, dar şi prin interesul deosebit pe care l-a suscitat această campanie electorală, una dintre cele mai îndelungate şi cea mai scumpă din istorie.

Dacă în ultimii 30 de ani rata de participare la scrutinul prezidenţial a oscilat între 54% şi 61%, anul acesta ea ar putea atinge 80-90% în unele state. Recordul de participare la un scrutin prezidenţial s-a înregistrat în 1960 şi a fost de 63%.

Aproape 20% dintre alegători şi-au exprimat deja opţiunea în statele unde se poate vota anticipat, iar cozile de la secţiile de vot au lăsat să se întrevadă o mare afluenţă în ziua scrutinului.

Diferenţe între McCain şi Obama

În contextul în care economia a urcat pe primul loc în preocupările americanilor, programele propuse de Obama şi McCain se diferenţiază în special la capitolul impozite şi asigurări medicale, în timp ce în privinţa energiei, programele lor pledează cu precădere pentru o mai mare independenţă de petrolul din Orientul Mijlociu, prin recurgerea mai mult sau mai puţin accentuată la energia nucleară.

Obama vrea reduceri fiscale pentru cei cu venit anual sub 250.000 de dolari, adică 95% din populaţie, spune el, şi pledează pentru impozite mai mari pentru ceilalţi. McCain consideră, dimpotrivă, că deducerile de impozite pentru marile corporaţii sunt soluţia cea mai bună pentru a încuraja investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă.

Şi în politica externă cei doi candidaţi au viziuni diferite. McCain, considerat mai competent în acest domeniu, nu exclude folosirea forţei împotriva Iranului, considerând că o intervenţie militară este de preferat unui Iran înarmat nuclear. Pe de altă parte, McCain a afirmat că va menţine trupele în Irak atât timp cât va fi nevoie şi a avut declaraţii extrem de dure la adresa Rusiei. Obama, care l-a ales pe şeful Comisiei de externe din Senat, Joe Biden, drept candidat la vicepreşedinţie - pentru a-i convinge pe cei care îi reproşau lipsa de experienţă - promite că va retrage trupele din Irak în termen de 16 luni de instalarea la putere şi pledează pentru diplomaţie, susţinând, de exemplu, negocierile directe cu Iranul şi reluarea dialogului cu Havana.

▲ Cum se alege preşedintele SUA

Statele Unite au un proces electoral complex, moştenit din secolul al XIX-lea. Exprimându-şi votul, americanii desemnează de fapt membrii Colegiului electoral (alcătuit din „mari electori“) care, la rândul său, îl desemnează pe preşedinte. Colegiul electoral are 538 de membri şi, pentru a fi ales, un candidat are nevoie de 270 de voturi. Fiecare stat american este reprezentat în Colegiu de un număr de membri egal cu aceia pe care îi are în Congres, statele cu populaţie mai numeroasă având mai multă greutate. Toate statele americane, cu excepţia a două - Nebraska şi Maine - acordă toţi marii electori în Colegiu candidatului cu cele mai multe voturi, indiferent cât de mică este diferenţa dintre ei. Acest lucru înseamnă că nu este exclus ca un candidat care are cele mai multe voturi la nivel naţional să piardă totuşi alegerile, având un număr mai mic de voturi în Colegiul electoral. Aşa s-a întâmplat în 2000, când George W. Bush a câştigat alegerile, deşi contracandidatul său, democratul Al Gore, obţinuse mai multe voturi din partea populaţiei.

Sistemul face, deci, ca statele cu populaţie numeroasă să fie mai importante în aritmetica scrutinului. California este statul cu cel mai mare număr de reprezentanţi în Colegiul electoral - 55. California votează însă în mod tradiţional cu democraţii, iar şansele ca acest comportament să se schimbe anul acesta sunt mici. De aceea, o atenţie deosebită au primit din partea candidaţilor statele cu număr mare de electori şi pe care sondajele le arată fie indecise, fie susceptibile să basculeze de la un partid la altul - Ohio, Florida, Pennsylvania. Începând din 1960, nici un candidat nu a câştigat alegerile fără a învinge în cel puţin două dintre aceste state.