Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Îmbătrânire demografică accelerată în România

Îmbătrânire demografică accelerată în România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 13 Iul, 2021

Populaţia rezidentă a României era de 19,32 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2020, iar în mediul urban locuiesc 10,45 milioane de persoane, arată cele mai recente date INS. Populaţia vârstnică, de peste 65 de ani, este în creștere, va ajunge la 3,88 milioane de persoane în 2030 şi la 4,68 milioane în 2060, comparativ cu 3,66 milioane în 2020. În același timp, numărul copiilor și tinerilor este în continuă scădere.

Specialiștii Institutului Naţional de Statistică (INS) au pu­blicat, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, cele mai noi date ­privind ­populaţia rezidentă din țara noastră. Astfel, la 1 ianuarie 2020, România avea 19,328 milioane de locuitori, din care 51,1%, adică 9,868 milioane de persoane, era populaţie feminină.

Comparând aceste cifre cu datele de la 1 ianuarie 2019, INS remarcă, potrivit Agerpres, adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea numărului copiilor (cu vârsta între 0 şi 14 ani) cu 10.900 de persoane, cu o pondere de 15,7% în totalul populaţiei, şi creşterea ponderii celei vârstnice (65 ani şi peste) de la 18,5% la 18,9% (+65.400 persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140.000 de persoane faţă de începutul anului 2019. 

Cea mai populată regiune era, potrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), aici locuind 16,5% din populaţia ţării. La polul opus, se situa regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţie. Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai ur­banizată zonă, 88,5% din popu­lația de aici locuind în municipii şi oraşe.

Sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -120.300 persoane), valoarea cea mai mare a acestui indicator fiind în regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cea mai mică în regiunea Bucureşti-Ilfov (-6.600 persoane). 

Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menţinerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).

Printre factorii consideraţi răspunzători de tendința de „îmbătrânire” a populației, INS indică scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite.

România ocupă locul 7 în UE din punctul de vedere al populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2020. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,166 milioane locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (514.600 locuitori). (C. Z.)