Imensa putere a Chinei îngrijorează Occidentul

China este singura ţară din lume având capacitatea militară, economică, diplomatică de a submina sau contesta actuala ordine mondială, a spus recent șeful diplomației americane. Pe plan economic, Beijingul este acuzat că dispune de filiale care conferă companiilor chineze un avantaj nedrept în străinătate şi de transferuri forţate de tehnologie şi proprietate intelectuală.

Spectaculoasa creştere economică şi militară a Chinei în ultimii 40 de ani se numără printre cele mai semnificative evenimente geopolitice din istoria recentă, alături de căderea Uniunii Sovietice în 1991 ce a pus capăt Războiului Rece. Occidentul a oscilat, de-a lungul anilor, în politica sa faţă de China. Dacă acum câțiva ani China era socotită o sursă profitabilă de investiţii, în prezent este văzută ca o ameninţare la adresa stabilităţii globale.

Într-un interviu acordat BBC zilele trecute, secretarul de stat american Antony Blinken spunea că Occidentul trebuie să fie „foarte atent” în legătură cu uriașele investiţii chineze, mai ales când este vorba despre industrii de mare importanță strategică, precum tehnologia 5G. Dorinţa Chinei de a se afirma ca putere militară şi de a-şi exercita influenţa a ocupat, de altfel, o mare parte a agendei reuniunii de săptămâna trecută a miniştrilor de externe din G7 (Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia). Practic, statele G7 au ținut să sublinieze că susțin „ordinea internaţională bazată pe reguli” și că vor continua să condamne reprimarea mișcărilor democratice din Hong Kong şi a musulmanilor uiguri din regiunea Xinjiang.

Pe de altă parte, Germania nu își ascunde interesul pentru ca industria sa să pătrundă pe piaţa chineză. În acest sens, cancelarul Angela Merkel face eforturi pentru deblocarea acordului asupra investiţiilor UE-China și care, în acest moment, nu are șanse de a fi ratificat de Parlamentul European și de statele UE, informează AFP.
Este vorba de un acord-surpriză încheiat de Comisia Europeană cu China, la sfârşitul lui 2020, după ani de blocaj. Foarte criticat ulterior, acordul avea drept scop garantarea unui cadru stabil pentru comerţ şi investiţii pe pieţele europeană şi chineză. 

Însă, între timp, UE a impus sancţiuni împotriva Chinei, acuzată de încălcarea drepturilor omului în regiunea Xinjiang, iar Beijingul a replicat cu sancţiuni împotriva mai multor europarlamentari și universitari. În fața avalanșei de critici cu care se confruntă, preşedintele chinez Xi Jinping (foto) s-a mulțumit să declare că respinge eforturile unor ţări de „a construi bariere” și a lansat un apel la reformă a instituţiilor mondiale pentru ca viziunile unui număr mai mare de ţări, inclusiv ale Chinei, să fie luate în considerare. „Lumea vrea echitate, nu hegemonie”, a spus liderul chinez. (C. Z.)