Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
În ţară, trăiesc 20 milioane de români
Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.
Din populaţia stabilă a României, de 20.121.641 de persoane, 10.333.064 sunt femei, reprezentând 51,4%.
„Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei externe“, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii INS.
Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, o populaţie de 1.883.400 de persoane.
Primele şase judeţe, cu excepţia Bucureştiului, ca număr de populaţie stabilă sunt: Iaşi - cu 772.300 de persoane, Prahova - 762.900 de persoane, Cluj - 691.100 de persoane, Constanţa - 684.100 de persoane, Timiş - 683.500 de persoane, Dolj - 660.500 de persoane.
În municipii şi oraşe trăiesc 10.859.000 de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Copiii între 0 şi 14 ani deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15-24 ani) reprezintă 12,3%, persoanele mature (25-64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile, potrivit rezultatele definitive privind populaţia ale recensământului din 2011.
86,5% dintre români s-au declarat de religie ortodoxă
18.861.900 de persoane şi-au declarat religia la recensământul din 2011, 86,5% arătând că sunt ortodocşi, 4,6% romano-catolici, 3,2% reformaţi, 1,9% penticostali şi 0,2% „fără religie“ sau atei, potrivit rezultatelor definitive privind populaţia anunţate joi de INS.
Ponderi între 0,4% şi 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total. „Fără religie“ sau atei s-au declarat 0,2%.
„La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici“, au precizat reprezentanţii INS.