În UE nu se va lucra mai mult de 48 de ore pe săptămână

▲ După patru ani de discuţii eşuate, cei 27 de membri ai UE au căzut de acord, în noaptea de luni spre marţi, în privinţa derogărilor de la limita maximă de 48 de ore de lucru pe săptămână ▲ Revizuirea introduce pentru prima oară definirea „perioadelor de lucru inactive“, adică acel interval de timp în care salariatul trebuie să fie la dispoziţia angajatorului, fără a fi prezent la serviciu ▲

Europa nu a reuşit să ajungă la un acord pentru revizuirea legii cu privire la timpul de muncă, care în prezent permite derogări de la săptămâna de lucru de 48 de ore. Astfel, se încheie, fără succes, un ciclu de cinci ani de negocieri, transmite AFP. Parlamentul European, statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană au anunţat că nu au reuşit să ajungă la un acord în cursul nopţii de luni spre marţi cu prilejul unei reuniuni de ultimă instanţă. Acest eşec înseamnă că revizuirea legii nu va putea fi validată de actualul Parlament european, care se reuneşte pentru ultima dată săptămâna următoare la Strasbourg, înainte de a fi dizolvat de alegerile parlamentare europene din luna iunie.

Prin urmare, Comisia va trebui să înceapă de la zero, punând pe masa discuţiilor o nouă propunere. De asemenea, Comisia va putea iniţia o serie de proceduri faţă de majoritatea statelor UE care nu respectă conţinutul legii actuale.

„Rezultatul discuţiilor a fost fără îndoială influenţat de apropierea alegerilor pentru Parlamentul European“, a estimat într-un comunicat ministrul ceh al Muncii, Petr Necas, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. „Eurodeputaţii nu sunt gata să accepte un text care îmbunătăţeşte situaţia angajaţilor şi conduce în acelaşi timp la o piaţă a muncii mai flexibilă“, a adăugat Petr Necas.

Nici o soluţie pentru sectoarele obligate să recurgă la „timpul de gardă“

La rândul său Comisarul european pentru Muncă, Vladimir Spidla, s-a declarat dezamagit de eşecul negocierilor şi a constatat că poziţiile Parlamentului european şi statelor membre UE sunt ireconciliabile. Spidla a precizat că Parlamentul European a insistat pentru ca revizuirea legii să includă şi o dată la care ar urma să se pună capăt derogărilor de la săptămâna de lucru de 48 de ore, lucru care a fost refuzat de guvernele din UE.

În plus, Vladimir Spidla a adăugat că nu s-a găsit nici o soluţie pentru sectoarele obligate să recurgă la „timpul de gardă“ precum profesiile medicale sau pompierii. Curtea Europeană de Justiţie a apreciat că acest timp de gardă ar trebui contabilizat ca timp de lucru, ceea ce face ca multe state membre UE să nu poată să respecte legea referitoare la săptămâna de lucru de 48 de ore.

„Consecinţa eşecului negocierilor este că de acum înainte statele membre vor fi nevoite să înceapă să utilizeze derogările de la săptămâna de lucru de 48 de ore, ceea ce eu nu doresc“, a informat Comisarul european pentru Muncă. În prezent 15 din cele 27 de state membre recurg la această derogare. În luna iunie 2008, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au căzut de acord pentru a reglementa mai bine derogările pe care patronii le pot negocia cu angajaţii lor, prin instaurarea unui plafon (60 sau 65 de ore). Statele doreau în special să regleze modul de contabilizare a timpului de gardă, pentru care doreau să nu fie contabilizat drept timp de muncă. Însă în luna decembrie a anului trecut, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate propunerile venite de la statele membre, cerând în special sfârşitul oricărei derogări de la săptămâna de lucru de 48 de ore.