Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
În următorii 10 ani, Europa pune accent pe învăţământul profesional
Executivul european a prezentat în această săptămână un plan de reforme prin care urmăreşte atât atragerea unui număr mai mare de studenţi în sistemul de educaţie profesional, cât şi sporirea calităţii pedagogice. Printre măsuri se numără promovarea mobilităţii pentru a facilita câştigarea de experienţă în străinătate, dar şi accesul flexibil la formare şi la calificări pentru toate etapele vieţii.
Comisia Europeană doreşte reformarea învăţământului profesional astfel încât să corespundă cu cererea de pe piaţă, subliniindu-se necesitatea elaborării unei strategii pentru următorii 10 ani. Planul de reformă, care va fi discutat de miniştrii europeni ai Educaţiei în luna decembrie, când îi vor întâlni pe reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, ar urma să atragă tot mai mulţi studenţi în sistemul european de educaţie profesională şi să sporească calitatea sa pedagogică. Propunerile se bazează pe noua strategie a UE privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pentru următorii zece ani, Europa 2020. Unul dintre principalele obiective ale acesteia este creşterea calităţii educaţiei pentru a satisface cererea de noi competenţe şi calificări, în contextul în care piaţa europeană a locurilor de muncă trebuie să se adapteze rapid la noul context mondial (globalizare, evoluţia tehnologică, schimbările climatice, supraexploatarea resurselor). Potrivit Executivului, "Europa reuşeşte cu greu să ţină pasul, întrucât mulţi lucrători nu dispun de cunoştinţele necesare, în prezent, chiar şi pentru posturi de bază, fiind nevoie de cunoştinţe vaste". Reprezentanţii patronatelor europene se plâng de mult timp de incapacitatea de a găsi lucrători calificaţi, astfel că, în ciuda creşterii ratei şomajului în timpul recesiunii, încă persistă lipsa de mână de lucru calificată. Pe de altă parte, noile cerinţe legate de creşterea productivităţii pentru a putea face faţă creşterii numărului pensionarilor complică şi mai mult lucrurile. Comisarul pentru Educaţie, Androulla Vassiliou, a declarat că este necesar ca Europa să "transforme imaginea" educaţiei profesionale şi să o adapteze la "realitatea zilelor noastre". "Învăţământul profesional şi formarea profesională reprezintă o legătură vitală între lumea educaţiei şi a muncii. În climatul economic actual, este mai important decât oricând să ne reunim eforturile şi să îl transformăm într-o opţiune mai atractivă pentru ucenici, elevi şi orice alte persoane care vor să îşi amelioreze competenţele", a afirmat Androulla Vassiliou, comisar european pentru Educaţie, cultură, multilingvism şi tineret. Măsurile propuse de CE Planul Comisiei propune mijloace prin care să li se ofere cetăţenilor oportunitatea de a asimila cunoştinţe noi în orice etapă a vieţii şi de a dobândi experienţă peste hotare în cadrul programelor de formare profesională. Astfel, printre metodele de impulsionare a învăţământului profesional şi formării profesionale, se numără asigurarea unui acces flexibil la formare şi la calificări, care să fie deschis tuturor etapelor vieţii; promovarea mobilităţii pentru a facilita câştigarea de experienţă în străinătate sau într-un sector diferit al economiei; garantarea celei mai înalte calităţi posibile a învăţământului şi formării. De asemenea, CE doreşte să sprijine grupurile dezavantajate, precum persoanele care au abandonat studiile, cele cu competenţe reduse şi şomerii, persoanele migrante şi cele cu dizabilităţi şi să promoveze atitudini creative şi inovatoare a spiritului antreprenorial în rândul elevilor. Educaţia profesională pune accentul pe cunoştinţele tehnice sau practice, mai degrabă decât pe cunoştinţele teoretice, adresându-se în mod special celor care preferă să înveţe o meserie, în detrimentul persoanelor care doresc să urmeze cursuri universitare. Ţările UE au sisteme de educaţie profesională diferite, numărul celor înscrişi în acest sistem variind mult de la o ţară la alta, însă, în medie, rata de participare din statele membre este cu mult mai mare decât cea înregistrată în celelalte ţări dezvoltate.