Încă 1,8 miliarde de euro de la FMI

▲ FMI a aprobat a doua tranşă din împrumutul destinat României, în valoare de aproximativ 1,85 miliarde de euro, banii urmând să fie folosiţi pentru acoperirea deficitului bugetar, pe de o parte, iar restul să intre în vistieria BNR ▲ Reprezentanţii FMI au avertizat România în privinţa cheltuielilor publice cu salariile, care au reprezentat cel mai mare exces al autorităţilor din România, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB ▲

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, ieri, a doua tranşă de împrumut pentru România, de 1,7 miliarde DST (circa 1,85 miliarde de euro), odată cu prima revizuire a acordului stand-by încheiat în luna mai, boardul instituţiei fiind de acord ca jumătate din bani să meargă la bugetul de stat.

A doua tranşă, în valoare de 1,718 miliarde de Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 1,85 miliarde de euro, din împrumutul de la FMI, aprobată ieri de instituţia financiară internaţională, va fi pusă imediat la dispoziţia României, a anunţat Fondul.

Boardul Fondului a aprobat, totodată, şi cererea României de derogare de la criteriul privind ţinta arieratelor statului la bugetul general consolidat la finele primului semestru.

Arieratele la bugetul general consolidat au urcat în primele şase luni cu aproape 500 de milioane de lei, deşi acordul cu FMI stabilea că acestea nu trebuie să crească în acest an, astfel că soldul datoriilor care trebuie plătite de la buget a ajuns la finele primului semestru la aproximativ 1,5 miliarde de lei.

„În condiţiile unei deteriorări semnificative a activităţii economice de la aprobarea acordului stand-by din mai, implementarea politicilor a fost puternică. Dar, cu toate acestea, contracţia economică peste aşteptări necesită recalibrarea politicilor pentru a atinge un echilibru între răspunsul pe termen scurt la criză şi obiectivele pe termen mediu ale politicilor“, a declarat, într-un comunicat al FMI, John Lipsky, first deputy managing director în cadrul Fondului.

El a arătat că ţintele fiscale au fost ajustate corespunzător, pentru a pune de acord parţial deteriorarea ciclică a veniturilor şi evitarea unui impuls negativ asupra cererii, şi în acelaşi timp sprijinirea efortului de ajustare necesar pentru a atinge ţintele de deficit pe termen mediu.

„Programul revizuit se focalizează pe măsuri care ar asigura reduceri permanente în cheltuielile curente, dar prezervând în acelaşi timp cheltuielile nete sociale şi de capital. Însă, reducerile avute în vedere vor necesita reforme adiţionale pentru a îmbunătăţi controlul în zonele care prezintă cel mai ridicat risc fiscal - incluzând angajamentele de cheltuieli, reforma pensiilor, obligaţii contingente şi entităţi publice din afara guvernului central - şi sunt cruciale“, a adăugat Lipsky.

Reprezentantul FMI a adăugat că regimul de ţintire a inflaţiei şi politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, furnizând în acelaşi timp o ancoră potrivită pentru politica monetară.

„O îmbunătăţire a pieţelor financiare şi o reducere a inflaţiei ar putea aloca spaţiu pentru relaxări ulterioare, dar o abordare prudentă este garantată, dat fiind faptul că ratele înalte ale inflaţiei rămân vulnerabilităţi la presiunile externe. Politicile financiare rămân potrivite pentru a atenua provocările crizei, însă va fi nevoie de vigilenţă în continuare pentru a putea răspunde la unele semne de stres în sistemul bancar, în special deteriorarea calităţii activelor, care ar putea fi aşteptată ca un rezultat al continuării slăbirii economiei“, a conchis Lipsky.

Cheltuielile publice salariale au crescut excesiv

Cheltuielile publice cu salariile au reprezentat cel mai mare exces al autorităţilor din România, acestea crescând în ultimii ani de la sub 6% la 9,5% din PIB, iar în urma reformelor din sistemul salarizării ponderea ar putea să scadă la 7% din PIB, potrivit reprezentantului FMI Jeffrey Franks.

„Pentru a face situaţia fiscală mai sustenabilă pe termen mediu, guvernul a fost foarte dornic să anuleze o parte din excesul cheltuielilor publice care a avut loc în ultimii ani, cel mai mare fiind în salariile din sectorul bugetar, care au crescut de la sub 6% din PIB acum câţiva ani la 9,5% din PIB“, a declarat şeful delegaţiei FMI în România, care a participat la negocierea acordului stand-by, Jeffrey Franks.

El a amintit că autorităţile române au în vedere o serie de planuri pentru a schimba sistemul de salarizare din sectorul public, dar şi pentru reducerea numărului funcţionarilor publici, astfel încât cheltuielile salariale să se reducă gradual către 7% din PIB.

A doua misiune a Fondului Monetar Internaţional va veni în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, a treia tranşă, de 1,409 miliarde de DST (aproximativ 1,5 miliarde de euro), ar urma să fie acordată în luna decembrie.

România are un acord de împrumut stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde de euro. Prima tranşă de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.