Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Încă 24 de miliarde de euro pentru combaterea crizei în Europa Centrală şi de Est

Încă 24 de miliarde de euro pentru combaterea crizei în Europa Centrală şi de Est

Data: 07 Octombrie 2009

▲ Banii sunt alocaţi de mai multe instituţii financiare, precum BERD, BEI şi BM, pentru combaterea efectelor crizei ▲ În prezent, există semnale că reducerea producţiei se apropie de sfârşit, dar Ţările Baltice sunt şi aici lovite cel mai sever, deşi se înregistrează semne de diminuare a recesiunii ▲

O sumă de 16,3 miliarde de euro a fost alocată din septembrie 2009 de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Grupul Băncii Mondiale (BM) pentru combaterea efectelor crizei în Europa Centrală şi de Est, dintre care pentru 12,4 miliarde de euro au fost deja semnate contractele, se arată într-un comunicat comun al celor trei instituţii financiare internaţionale (IFI), remis luni Agenţiei Agerpres.

Prezenţi la Reuniunea Anuală de la Istanbul, preşedintele BERD, Thomas Mirow, preşedintele BEI, Philippe Maystadt, şi vicepreşedintele BM, Philippe Le Houérou, au prevenit împotriva efectelor periculoase ale unei atitudini de autoliniştire şi au subliniat că acţiunea concertată pe plan internaţional a permis evitarea unei crize sistemice în regiune, dar este necesar în continuare un set de acţiuni din partea celor trei IFI pentru ca Europa Centrală şi de Est să revină la creştere stabilă.

Lansat în 27 februarie 2009, Planul Comun de Acţiune al celor trei IFI a avut ca obiective sprijinirea stabilităţii sectorului bancar şi a creditării economiei reale printr-un plan de finanţare de 24,5 miliarde de euro pentru anii 2009-2010, evaluarea în comun a nevoilor de finanţare a marilor grupuri bancare şi acordarea urgentă de asistenţă într-o manieră coordonată.

Cele trei instituţii financiare s-au angajat să continue eforturile comune în cadrul Planului de Acţiune pentru a sprijini creditarea economiei reale în regiune şi să colaboreze cu alte instituţii şi guverne europene pentru a face faţă provocărilor care stau în faţa Europei Centrale şi de Est.

Cel mai grav lovite de criză sunt Ţările Baltice

Din suma totală de 24,5 miliarde de euro prevăzută în Planul Comun de Acţiune, 6 miliarde de euro au fost alocate de BERD, 11 miliarde de BEI şi 7,5 de grupul BM.

Conform celor trei IFI, nu toate ţările din regiune au avut de suferit la fel de mult din cauza crizei. Scăderea PIB în Ţările Baltice a fost mai mare de -15%, faţă de media zonei, de -5% în ţări ca Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia. Deşi în toate ţările, o mare parte dintre activele bancare sunt deţinute de bănci străine, există grade diferite de finanţare a împrumuturilor din străinătate (280% în Letonia la finele lui 2008, faţă de 130% în Polonia).

În prezent, există semnale că reducerea producţiei se apropie de sfârşit, dar Ţările Baltice sunt şi aici lovite cel mai sever, deşi se înregistrează semne de diminuare a recesiunii.

Conform BERD, BEI şi BM, regiunea intră acum într-un ciclu nou, îndreptat spre relansare, dar pe termen scurt se prevede o revenire lentă. Creditele neperformante se înmulţesc din cauza problemelor corporaţiilor şi a creşterii şomajului. „Aceasta poate slăbi bilanţurile băncilor, prelungind criza creditării în regiune“, se arată în comunicat.