Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Încetinire puternică a economiei
Sfârșitul săptămânii trecute a adus două semnale de alarmă privind evoluția economiei. Primul a venit de la Institutul Naţional de Statistică (INS), care a publicat datele pe trimestrul trei, arătând că PIB-ul a stagnat comparativ cu trimestrul anterior și a scăzut cu 0,2% faţă de acelaşi trimestru din 2023. Totodată, Comisia Europeană a redus puternic, de la 3,3% la 1,4%, estimările privind avansul economiei în acest an, din cauza scăderii exporturilor și a creșterii așteptate a deficitului până la 8% în 2024 şi la 7,9% din PIB în 2025.
„Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. (…) Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026”, se spune în Prognoza de toamnă pentru România a Comisiei Europene. Executivul comunitar publică anual, pentru fiecare stat membru, două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două intermediare (în iarnă şi în vară).
Raportul mai arată că deficitul peste așteptări „reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor”, vestea bună fiind legată de inflaţie, care a scăzut de la o medie de 10% în 2023 până la 5,5% în 2024. De menționat că și FMI a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie. Pesimismul celor două instituții internaționale pare a fi confirmat de datele INS potrivit cărora, în primele nouă luni ale anului, economia a crescut cu doar 0,8% față de perioada similară din 2023, pe seria ajustată sezonier.
„Evoluţia arată mai degrabă a scădere şi a recesiune. Nici măcar nu mai arată a stagnare economică. Este foarte îngrijorătoare, mai ales din perspectiva bugetului şi a deficitului din anul următor - şi a soluţiilor pe care le mai avem la dispoziţie pentru a efectua corecţiile necesare”, a declarat pentru Agerpres Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti. În opinia sa, nota de plată o vom vedea foarte curând, dar după alegeri, pentru că acum politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi ceea ce se va întâmpla de anul viitor. Profesorul a mai afirmat că s-a ajuns la această situație din cel puţin trei cauze: scăderea producţiei industriale, întârzierea absorbţiei fondurilor europene şi scăderea producţiei agricole din cauza secetei. (C.Z.)
.jpg)
