Infrastructura rutieră precară scumpește produsele românești

Produsele şi serviciile în România au preţuri mai mari cu 15-20% decât ar trebui și sunt, astfel, mai puțin competitive pe piața europeană, din cauza drumurilor proaste, care cresc costurile transportatorilor, au arătat, într-o conferinţă de presă, membrii unei comunități a oamenilor de afaceri. În România sunt în prezent în operare 746 de kilometri de autostradă, iar necesarul pentru reţeaua primară de autostrăzi este estimat la 3.000 de kilometri.

„Este foarte simplu de analizat. Dacă de la Bucureşti la Cluj aş avea o viteză medie de 70 de kilometri la oră, mi-ar trebui 10 maşini. În situaţia în care am 48 (de kilometri la oră viteza medie - n.r.), înseamnă că am nevoie de 17 maşini, adică 17 şoferi, 17 investiţii în vehicule, 17 motoare consumatoare de combustibil. Toate acestea duc la un preţ mai mare de 15-20% pentru produse şi servicii. Este vorba de medie, nu de toate produsele”, a explicat Ion Lixandru, director general Romtrailer şi membru al Romanian Business Leaders (RBL), o comunitate a oamenilor de afaceri.

Totodată, din cauza timpului mai mare petrecut pe drum, produsele sunt de o calitate mai slabă faţă de unele similare din ţări din vestul Europei, unde sistemul logistic este bine pus la punct.
La rândul său, Decebal Popescu, CEO Cartrans România, a arătat, în cadrul aceleiaşi conferinţe în care s-au analizat  conse­cințele economice și sociale ale lipsei unei infrastructuri moderne de transport, că a făcut investiţii de 20 de milioane de euro în 2017, care au permis reducerea timpului de încărcare a maşinilor cu două ore, însă timpul astfel câştigat s-a pierdut ulterior din cauza infrastructurii.

„Ce face neamţul cu 10 oameni, noi facem cu 15. Şi gândiţi-vă că sunt şi utilajele care consumă, care au nevoie de carburanţi, de spaţii de parcare, de depozite de logistică. Deci noi stăm cu mai multă marfă stocată în camioane şi în depozite, ca să asigurăm fluxul normal”, a completat Lixandru.

În plus, cei doi antreprenori au amintit şi obiceiul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere de a restricţiona traficul greu pe timpul verii pentru mărfurile neperisabile, măsură care afectează şi mai mult durata transportului şi costurile operatorilor.

Infrastructura precară nu este doar o problemă a mediului de afaceri, ci și a românilor care sunt victime ale accidentelor rutiere, au mai arătat reprezentanții RBL.

„În termeni de progres, România a avut cea mai slabă reducere a numărului deceselor provocate de accidentele rutiere din 2001 până în 2015, conform celui de-al 10-lea raport de clasificare a progresului siguranţei circulaţiei din UE al Consiliului European pentru Siguranţa în Transporturi, din iunie 2016”, a mai arătat Decebal Popescu, reamintind că, în România, 97 de oameni dintr-un milion de locuitori şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere în anul 2015, comparativ cu media UE, de 50 de victime la un milion de locuitori.

Din datele prezentate de RBL rezultă că statul român cheltuieşte anual 1,23 miliarde de euro pentru decesele provenite din accidente rutiere, costul pentru intervenţia în cazul unui deces fiind evaluat la 0,65 milioane de euro de către Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi (ARIC).

„Una dintre principalele cauze ale numărului mare de victime provenite din accidente rutiere o reprezintă infrastructura rutieră deficitară”, a mai spus Popescu, citat de Agerpres.

În România sunt în prezent în operare 746 de kilometri de autostradă, din care aproximativ 570 de kilometri au fost construiţi în ultimii 25 de ani. România are cea mai slab dezvoltată reţea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori, de două ori mai puţin decât Bulgaria (7,3 km de autostradă la 100.000 de locuitori) şi de ­4 ori mai puţin decât Ungaria (15,25 km de autostradă la 100.000 de locuitori).

Necesarul pentru reţeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de kilometri, adică de 4 ori mai mult decât în prezent, mai arată datele RBL.