Întârziaţii rămân fără cotă de lapte

▲ Producătorii de lapte deţinători de cotă de vânzări directe trebuie să transmită, până la data de 14 mai, declaraţiile anuale privind vânzările/livrările în anul de cotă 2007-2008 (1 aprile 2007-31 martie 2008) ▲ În caz contrar, vor plăti penalităţi şi ar putea chiar să piardă cota de lapte ▲ Comisia Europeană a aprobat mărirea cotei de lapte cu 2%, începând cu anul de cotă 2008-2009, ca urmare a creşterii cererilor în special de pe piaţa brânzeturilor ▲

România a încheiat, la 31 martie, primul an de cotă de lapte după aderarea la Uniunea Europeană. După această dată şi până la 14 mai, producătorii trebuie să depună declaraţiile anuale pretipărite după care se va stabili dacă România depăşeşte sau nu cota naţională de lapte. În eventualitatea unei depăşiri a acestei cote, România trebuie să plătească o taxă către Comisia Europeană, taxa urmând să fie repartizată, separat pentru livrări şi vânzări directe, tuturor producătorilor care au contribuit la depăşirea cotei naţionale prin depăşirea cotei lor individuale.

Taxa stabilită pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene este de 27,83 euro pentru fiecare 100 de kg lapte vândute în plus şi alimentează contul Fondului European Agricol pentru Garantarea în Agricultură (FEGA).

Penalităţi şi pierderea cotei

Potrivit autorităţilor competente, respectiv APIA, depunerea declaraţiilor este obligatorie, producătorii riscând ca în primă instanţă să plătească penalităţi, după care, după 1 iulie, acestora le va fi reţinută cota la rezerva naţională.

Documentele trebuie trimise la sediile Centrelor Judeţene de Gestiune şi Arhivare Cereri ale Direcţiei de Administrare a Cotei de Lapte (CJGAC - DACL), respectiv la filialele regionale ale DACL. Depunerea declaraţiilor se poate face fie prin poştă (14 mai - data poştei), pe bază de borderou, prin asociaţia profesională al cărui membru este producătorul sau poate fi depusă personal, la sediile judeţene DACL.

Orice întârziere, începând cu data de 15 mai, va duce, potrivit autorităţilor, la plata de penalităţi calculate pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Mai departe, producătorii care nu trimit declaraţiile anuale nici până la 1 iulie vor fi notificaţi, iar cota lor va fi reţinută la rezerva naţională de lapte.

În situaţia în care apar diferenţe între datele de identificare sau cantitatea de cotă deţinută şi baza de date, producătorul se va prezenta personal, cu actele doveditoare (actul de identitate, deciziile de cotă primite şi cardul exploataţiei) pentru verificarea datelor de către personalul DACL.

De asemenea, producătorii care nu au comercializat cel puţin 70% din cota individuală vor primi pentru anul de cotă următor o cotă diminuată cu cantitatea care nu a fost vândută direct.

Transmiterea declaraţiei anuale este obligatorie şi în cazul producătorilor care produc lapte pentru autoconsum, aceştia din urmă completând declaraţia cu „0“ (zero) la rubricile de vânzare, pentru a nu plăti penalităţi pentru nedepunerea declaraţiei. În plus, aceşti producători vor declara pe propria răspundere că renunţă la cota individuală de lapte în favoarea rezervei naţionale.

Cota de lapte, mai mare cu 2% începând cu 1 aprilie 2008

Conform unei decizii recente a miniştrilor europeni ai Agriculturii, cota de lapte destinată procesării şi vânzărilor directe a crescut cu 2%, începând cu 1 aprilie 2008, pentru fiecare dintre statele membre, măsura fiind adoptată pentru a răspunde cererii în creştere atât în Uniunea Europeană, cât şi pe piaţa mondială. Creşterea, care reprezintă, la nivelul UE, o cantitate de 2,84 milioane de tone de lapte, va fi repartizată în mod egal între cele 27 de state membre.

Potrivit Guvernului, pentru România, cota de lapte pentru procesare şi vânzări directe va creşte la 3.118.140 de tone, de la 3.057.000. Anterior, România avea repartizată o cantitate naţională de referinţă de 3.245.000 de tone, din care 3.057.000 destinate procesării şi vânzărilor directe, iar 188.000 de tone reprezintă cota de restructurare ce va fi acordată în anul 2009.

Un raport al Comisiei Europene, publicat în decembrie anul trecut, arată că cererea de lapte a crescut între 2003 şi 2007, o creştere continuă estimându-se şi între 2007 şi 2014. Raportorii europeni au susţinut creşterea cu două procente a cotei de lapte şi pe baza perspectivelor de pe piaţa mondială, care sunt pozitive, atât pentru cerere, cât şi pentru preţuri: între 2007 şi 2014 o cantitate suplimentară de aproximativ opt milioane de tone va trebui furnizată pentru a face faţă cererii interne în creştere, în special pentru producţia de brânzeturi. De asemenea, produsele alimentare din Uniunea Europeană au înregistrat o cerere crescută în special pe pieţele exterioare.

▲ Grupurile de producători din UE controlează, în mare măsură, piaţa agricolă comună

O hotărâre de Guvern din luna aprilie oferă sprijin în plus asociaţiilor de producători, Executivul dorind astfel să încurajeze gruparea producătorilor, cu atât mai mult cu cât asociaţiile de producători din UE au un cuvânt greu de spus în cadrul Politicii Agricole Comune. Cele 600 de mii de lei vor fi folosite exclusiv pentru plata cotizaţiilor anuale în cadrul organizaţiilor europene de profil.

Producătorii agricoli au devenit, după revoluţie, individualişti, în contextul retrocedărilor terenurilor şi desfiinţării fostelor CAP-uri şi IAS-uri. Dacă la început agricultura de subzistenţă a mulţumit cea mai mare parte a foştilor CAP-işti, în aceste momente, când agricultura europeană se face apăsând pe butoane şi încălţat cu pantofi lăcuiţi, Executivul s-a gândit într-un ultim ceas să întindă o mână producătorilor şi să-i determine să se asocieze, cunoscându-se avantajul net al asociaţiilor şi grupurilor de producători din spaţiul comunitar, care nu doar obţin mai mult sprijin financiar, ci au un cuvânt greu de spus şi în deciziile care se iau în cadrul Politicii Agricole Comune.

Actul normativ vorbeşte astfel de un cuantum de sprijin financiar şi de o sumă alocată activităţilor viitoarelor asociaţii. „Producătorii agricoli şi partenerii lor de pe filiera produselor agroalimentare vor fi încurajaţi să se asocieze în organizaţii reprezentative la nivel naţional care, la rândul lor, să se afilieze la organizaţii profesionale europene, ca urmare a hotărârii adoptate de Guvern privind activităţile pentru care se acordă sprijin financiar asociaţiilor din agricultură în anul 2008“, se arată într-un comunicat.

Potrivit hotărârii, volumul sprijinului financiar necesar aplicării măsurilor este de 600 de mii de lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2008, sumele urmând să fie utilizate la plata cotizaţiei anuale în cadrul organizaţiile europene.

Hotărârea de Guvern a fost iniţiată şi aprobată în contextul în care asociaţiile din România „nu au puterea financiară să susţină pe cont propriu costurile de participare la organizaţiile Uniunii Europene“.