Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Investiţii în cămine private pentru studenţi
▲ În Iaşi vor fi investiţii private în spaţii de cazare pentru studenţi, făcute de o firmă israeliană, care va construi aproximativ 600 de garsoniere ▲ Construcţii private vor fi şi în Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara sau Craiova ▲ Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a făcut apel ca studenţii să nu mai accepte plata a diverse sume de bani pentru a obţine un loc de cazare în cămine ▲
Deficitul de locuri de cazare în marile centre universitare din România, dar şi preţurile mari pe care le cer cei care închiriază garsoniere sau apartamente, îi determină pe oamenii de afaceri să investească în construcţia de cămine studenţeşti private. Faptul că în Iaşi sunt circa 100.000 de studenţi, iar capacitatea locurilor de cazare din căminele facultăţilor nu acoperă mai mult de 10% din necesar i-a determinat pe israelienii de la AlfaRom Holding şi Future Group să investească în astfel de spaţii de cazare. „E impropriu să le numim cămine studenţeşti, pentru că vor avea un grad de confort peste medie. Le-aş spune, mai degrabă, hosteluri destinate închirierii de către studenţi. Noi vom începe în primăvara anului viitor, la Iaşi, construcţia a două astfel de imobile, care vor însuma circa 600 de garsoniere“, a declarat Yigal Zohar, directorul general al AlfaRom Holding. Omul de afaceri israelian spune că valoarea totală a investiţiei în hosteluri, care vor fi gata în anul 2009, va depăşi 19 milioane de euro. „Clădirile vor avea 12 etaje, iar la parter şi etajul unu vor fi centre comerciale, policlinică, farmacie, bancă, piscină şi săli de fitness.“ Noi cămine studenţeşti Alături de companiile israeliene, un grup de investitori spanioli care operează în România prin două firme, SpaRom şi HormiRom, vrea să construiască la Cluj-Napoca, în zona Zorilor, două clădiri de 16 etaje, care vor cumula circa 1.000 de camere destinate închirierii de către studenţi. „Suntem în negocieri să cumpărăm un teren de aproape 10.000 de metri pătraţi, unde vom construi două cămine studenţeşti. Vrem să începem construcţia anul viitor şi s-o finalizăm în 2009“, spune Avram Gal, administratorul afacerilor investitorilor spanioli în România. „În Cluj, sunt mult mai puţine locuri de cazare în cămine decât necesarul, iar preţul de închiriere a unei garsoniere a ajuns la 300 de euro pe lună. Noi o să vrem să închiriem sub preţul pieţei garsonierele din căminele studenţeşti“, precizează Gal. Potrivit acestuia, investitorii spanioli vor să dezvolte astfel de spaţii de cazare şi în alte oraşe universitare, precum Bucureşti, Timişoara sau Craiova. Eliminarea şpăgii Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a făcut apel ca studenţii să nu mai accepte plata a diverse sume de bani pentru a obţine un loc de cazare în cămine. „Fac un apel foarte clar şi foarte deschis să încercăm împreună să eliminăm practicile cu şpagă pentru camerele care uneori mai sunt libere, cu toate că această operaţiune este făcută, în general, de conducerea facultăţilor şi universităţilor, împreună cu comitetul de studenţi. Vreau ca ori de câte ori apare genul acesta de lucruri să aibă curajul să spună, să se adreseze fie ministerului, fie conducerii universităţilor. Inclusiv la mine au uşa deschisă, pentru că nu cred că spaţiile de cazare trebuie să fie obiect de negociere între administratori şi studenţi“, a spus şeful Executivului. El a vizitat căminul „Belvedere“, aparţinând ASE, un cămin nou, dotat şi cu internet în camere, cu sală de fitness şi cu bucătării separate. După ce a făcut o serie de observaţii cu privire la calitatea unora dintre lucrări, premierul a precizat că se va investi în continuare în construcţia de cămine, deoarece în România sistemul public trebuie să asigure cazarea unui procent mult mai mare de studenţi decât în alte state europene. „În Uniunea Europeană, 10% dintre studenţi sunt cazaţi în căminele sistemului public de învăţământ. La noi, acest procent depăşeşte 40%. Deci, e o presiune foarte mare“, a subliniat premierul.