Investiţii în sistemele de irigaţii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va aloca în următorii patru ani suma de 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigaţii, desecare şi drenaj. În acelaşi timp vor mai fi disponibile fonduri europene pentru investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii şi investiţii în sistemele de irigaţii la nivelul fermei. Suprafaţa totală afectată de secetă până în acest moment depăşeşte 200 de mii de hectare în 25 de judeţe.

Autorităţile au adoptat miercuri, 3 august, două hotărâri de Guvern cu scopul de a revitaliza sistemul de irigaţii din România. Printr-o HG a fost aprobată „reacordarea recunoaşterii caracterului de utilitate publică a unor amenajări de irigaţii sau a părţilor de amenajări de irigaţii”, iar prin modificarea şi completarea HG nr. 793/2016 (pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România - PNI) s-a stabilit alocarea până în 2027, de la bugetul naţional, a sumei de 1,5 miliarde de euro. 

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, actul normativ vizează o serie de acţiuni, printre care „creşterea viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii, prin amenajări de irigaţii noi (de la 101 la 189), sporind astfel suprafaţa irigată de la 1.800.679 hectare la 2.616.859 hectare, dar şi înfiinţarea a 50 de amenajări de desecare şi drenaj cu suprafaţa de 695.142 hectare”.

De asemenea, se urmăreşte creşterea numărului de amenajări de irigaţii de la 89 (inclusiv Canalul Siret Bărăgan etapa I, între km 0+000 şi km 14+570) la 156 (inclusiv Canalul Siret Bărăgan etapa I între km 0+000 - km 23+372), majorarea numărului de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii. 

Perioada de implementare a PNI, respectiv până la sfârşitul anului 2027, se va face complementar cu viitoarea programare în cadrul Planului Naţional Strategic, „prin care se vor sprijini investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii, precum şi investiţiile în sistemele de irigaţii la nivelul fermei, cu suma de 500 de milioane de euro din fonduri europene”.

Suprafaţa totală afectată de secetă depăşea marţi, 3 august, 205.000 hectare în 25 de judeţe ale ţării, însă trendul este unul dinamic şi ascendent deoarece situaţia suprafeţelor cu culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor-verbale de constatare a pagubelor încheiate. 

În Dobrogea, Banat, Crişana şi Maramureş, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei şi Olteniei, local în nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei se înregistra marţi, 3 august, un conţinut de umiditate scăzut şi deosebit de scăzut la cultura de porumb neirigat, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie. (O. N.)