Investiţiile în cercetare, necesare pentru dezvoltarea economiei

Proiectul de la Măgurele este foarte important pentru ţara noastră, în contextul în care viitorul aparţine cercetării şi inovării, iar sume importante din bugetul Uniunii Europene sunt orientate în următorii ani pe susţinerea investiţiilor din acest sector. „Fără cercetare, inovare, economiile noastre nu vor putea ţine pasul cu ceea ce se întâmplă în lume“, a declarat ministrul delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu.

Investiţiile în domeniul cercetării şi inovării reprezintă un factor de creştere economică. La Măgurele, lângă Bucureşti, se află în plină derulare cel mai mare proiect de investiţii în cercetare ştiinţifică din istoria României şi unul dintre cele mai mari din lume. Aici se construieşte infrastructura celui mai puternic laser din lume, iar pentru realizarea componentei de laser, Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFIN) a semnat un contract cu compania franceză Thales, despre care ministrul delegat pentru învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, domnul Mihnea Costoiu, după o întâlnire cu secretarul de stat francez pentru afaceri externe, Harlem Desir, a declarat marţi că acesta „merge foarte bine“, însă a subliniat că este foarte important ca toate datele stabilite în acest document să fie realizate în parametrii conveniţi. „Ne bazăm în continuare pe sprijinul Franţei, nu doar pentru realizarea acestui proiect de la Măgurele, ci şi pentru proiectele viitoare şi pentru extinderea colaborării în realizarea polului de competitivitate de la Măgurele. Este extrem de important ca şi în perioada 2014-2020 să prezentăm etapa a doua a acestui proiect în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European pentru a obţine finanţarea“, a declarat domnul Mihnea Costoiu, citat de Agerpres.

În acelaşi timp, demnitarul a subliniat importanţa investiţiilor în cercetare şi inovaţie. „Viitorul aparţine cercetării şi inovării. Fără cercetare, inovare, economiile noastre nu vor putea ţine pasul cu ceea ce se întâmplă în lume. Este extrem de important să continuăm investiţia în cercetare pentru a susţine în mod constant progresul ştiinţific şi companiile noastre“, a spus domnul Costoiu, la Măgurele. La rândul său, Harlem Desir s-a pronunţat pentru investiţii în domeniul cercetării şi inovării, ca factor de creştere economică. „Inovarea ştiinţifică şi tehnologică va face diferenţa în lumea globalizată şi Europa trebuie să-şi unească forţele în acest domeniu“, a spus, potrivit aceleiaşi surse, oficialul francez.

Până în anul 2018, numărul de angajaţi pentru proiectul de la Măgurele - Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) va creşte până la 250, după mai multe sesiuni de concurs. Potrivit site-ului proiectului, se primesc în mod continuu aplicaţii pentru posturile de la ELI-NP. Printre posturile care îşi aşteaptă candidaţii potriviţi se numără 20 pe posturi de cercetători seniori, 70 de cercetători juniori, 20 de ingineri şi 16 tehnicieni, acestea urmând a fi ocupate până în anul 2016. Beneficiile viitorilor angajaţi constau într-un salariu motivant, la nivel european, în funcţie de calificare şi experienţă, contribuţii asigurări sociale şi asigurări de sănătate, mai precizează sursa citată.

Cercetările care vor fi realizate la Măgurele vor avea impact asupra societăţii româneşti în ansamblu, iar în particular îşi va dovedi utilitatea în domeniul sănătăţii, al managementului materialelor şi deşeurilor nucleare, în economie sau în industria farmaceutică. La dezvoltarea proiectului contribuie Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, alături de alte universităţi cu profil tehnic din România, care vor elabora programe masterale legate direct de proiectul ELI-NP. (Oana Nistor)