Investitorii, descurajaţi de starea drumurilor din România

Banca Naţională recomandă atragerea de fonduri nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare, o astfel de măsură urmând a duce şi la creşterea investiţiilor private în România. 

 

Autorităţile centrale discută tot mai mult în ultima perioadă despre importanţa atragerii investitorilor privaţi în ţara noastră astfel încât economia să cunoască o dezvoltare importantă. În acest context, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, apreciază că perspectiva investiţiilor private în România va fi serios periclitată dacă nu vom reuşi să atragem fonduri europene de infrastructură rutieră şi feroviară. „Dacă nu reuşim să aducem fondurile europene de infrastructură rutieră şi feroviară, perspectiva investiţiilor private în România este periclitată extrem de serios. Până unde aducem fondurile europene, geografic vorbind, pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare, acolo va fi umbra cea mai adâncă, cea mai densă a investiţiilor străine. Dacă ducem autostrada care ne leagă de Vest până la Sibiu, atunci până acolo vor veni cele mai multe investiţii străine. Dacă trecem munţii, vor veni în mare măsură şi încoace. Dacă reuşim să legăm zona Moldovei printr-o autostradă, printr-o cale ferată mai funcţională, atunci vom reuşi să echilibrăm dezvoltarea industrială, fluxul de investiţii industriale şi către acea zonă“, a menţionat Olteanu, în cadrul conferinţei organizate joi de BNR cu tema „Fondurile structurale pentru stimularea dezvoltării - Rolul sistemului bancar din România în următoarea perioadă de programare 2014-2020“. Oficialul BNR a adăugat, în cadrul dezbaterilor care au abordat subiecte referitoare la absorbţia fondurilor europene sau e-learningul în sistemul bancar, că atragerea băncilor în proiectul fondurilor europene reprezintă un lucru bun, iar, pe de altă parte, statul român ar trebui să aibă obligaţia de a administra aceste fonduri. „Derularea unor fonduri europene prin bănci reprezintă un lucru bun. Cred că este un proiect bun ca fondurile europene să se deruleze prin bănci pentru că experienţa acestor ani, dar şi experienţa unor ani de preaderare în care au existat proiecte derulate prin bănci ne arată că va exista o mai bună administrare şi o mai bună îmbinare între responsabilitatea băncii de a asigura simplele mecanisme de plată şi participarea acesteia la finanţare. Dacă vrem să uşurăm absorbţia de fonduri europene, dacă vrem să facilităm din punctul de vedere al ritmului, cred că pentru următorul exerciţiu financiar experienţa ne-ar împinge să optăm spre introducerea băncilor în circuit. Statul român are obligaţia de a administra aceste fonduri europene“, a afirmat Bogdan Olteanu.

Parlamentul European a adoptat, miercuri, un raport care prevede extinderea cu un an a regulii „n^3“ pentru România şi Slovacia. Textul va permite prelungirea cu un an a perioadei în care cele două ţări pot cheltui fondurile alocate pentru 2011 şi 2012 pentru a evita dezangajarea acestora. Astfel, dezangajarea automată a angajamentelor pentru 2011 nu se va face la sfârşitul anului 2013, ci la sfârşitul anului 2014, iar dezangajarea automată pentru 2012 nu se va face la sfârşitul anului 2014, ci la sfârşitul anului 2015. Data finală pentru eligibilitatea cheltuielilor aferente perioadei de programare rămâne neschimbată, şi anume 31 decembrie 2015. (Oana Nistor)