Investitorii străini, atraşi de agricultura românească

▲ La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc, la Berlin, summitul privind agricultura şi schimbările climatice, la care au participat miniştrii Agriculturii din statele UE ▲ Oficialii au căzut de acord asupra unui text prin intermediul căruia solicită ca agricultura să fie considerată „parte a soluţiei împotriva schimbărilor climatice“ ▲ În cadrul Expoziţiei Internaţionale pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură „Săptămâna Verde“ de la Berlin, au fost organizate diverse manifestări, la un seminar pe teme agricole reprezentantul Germaniei apreciind că România „rămâne atractivă pentru investitorii români, întrucât are un potenţial agricol“ ▲ Ministrul român de resort i-a îndemnat pe cei prezenţi să privească atent oportunităţile de afaceri din sectorul agricol românesc ▲

Miniştrii Agriculturii prezenţi, la sfârşitul săptămânii trecute, la summitul de la Berlin, privind agricultura şi schimbările climatice, vor încerca să promoveze o declaraţie comună prin care agricultura să fie considerată un subiect important în viitoarele discuţii la nivel politic, care vor avea loc pe această temă.

„În următoarele discuţii privind agricultura şi schimbările climatice, după summitul asupra mediului de la Copenhaga, se doreşte ca agricultura să fie considerată nu doar ca o parte a problemei schimbărilor climatice, ci şi ca o parte a soluţiei“, a declarat ministrul român al Agriculturii, Mihail Dumitru, prezent la summitul miniştrilor Agriculturii de la Berlin, organizat în cadrul Expoziţiei „Săptămâna Verde“.

Oficialul român a precizat că fermierii vor avea cel mai mult de suferit dacă nu se vor găsi mijloace comune pentru combaterea efectelor climatice asupra agriculturii.

„În cadrul clubului european acţionăm împreună pentru promovarea măsurilor comune la nivel european pentru contracarea efectelor schimbărilor climatice. Noi aplicăm toate măsurile care se adoptă la nivel european, dar avem şi măsuri naţionale, cum ar fi Programul „Rabla pentru tractoare“, pentru care încercăm să limităm emisiile de gaze poluante şi care au o contribuţie la efectul de seră. Aceasta este o iniţiativă românească care ar putea fi preluată şi de alţi parteneri europeni“, a precizat ministrul Agriculturii.

Unul dintre cele mai importante puncte ale proiectului declaraţiei comune se referă la faptul că producătorii agricoli sunt loviţi în mod deosebit de urmările negative ale schimbărilor climatice, acestea provocând mari pierderi recoltelor şi ameninţând totodată existenţa a milioane de oameni. Acest fapt ar putea periclita realizarea scopului mileniului de a reduce la jumătate, până în 2015, populaţia mondială care suferă de foame.

De asemenea, producţia durabilă de alimente pentru asigurarea securităţii alimentare mondiale rămâne sarcina principală a agriculturii, în condiţiile în care, conform evaluărilor ONU, populaţia lumii va creşte până în 2050 la 9 miliarde de oameni. Din acest motiv, trebuie ca oferta disponibilă de alimente să crească cu cel puţin 70%.

„România, ţară cu potenţial agricol nevalorificat“

România rămâne o ţară atractivă pentru investitori datorită potenţialul agricol nevalorificat, potrivit secretarului de stat din Ministerul Federal German al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorilor, Gert Lindemann.

„Fără România, Uniunea Europeană nu ar fi completă, dar ar fi foarte bine pentru UE dacă potenţialul mare al României din agricultură ar putea fi valorificat“, a spus Lindemann.

Acesta a precizat că Germania s-a angajat cu proiecte şi consultanţă în România pentru că este o ţară prioritară, din anul 2000 derulând 13 proiecte de twinning în administraţia agrară şi veterinară.

În cadrul seminarului desfăşurat la „Săptămâna Verde“ de la Berlin, ministrul român al Agriculturii, Mihail Dumitru, a prezentat situaţia agriculturii din România, în special avantajele şi facilităţile oferite potenţialilor investitori.

„Vreau să vă conving că sunt oportunităţi deosebite de investiţii în România, deşi în sectorul pe care l-am preluat sunt încă multe de făcut. Avem resurse agricole importante, peste 14 milioane de hectare de teren agricol, dar facem eforturi pentru contracararea efectelor climatice, pentru modernizarea sistemului de irigaţii şi de îmbunătăţiri funciare, unde avem nevoie de investiţii“, a spus Dumitru.

Acesta a precizat că, în ciuda potenţialului agricol deţinut, România se confruntă şi cu un mare deficit de produse agroalimentare, importând produse care ar putea fi obţinute în ţară. „Trebuie să încercăm să facem o restructurare a sectorului, deoarece avem resursele şi cunoştinţele necesare, poate doar mai puţin capital“, a spus Dumitru.

De asemenea, în opinia acestuia, România se confruntă cu o fragmentare excesivă a exploataţiilor agricole.

„30% din populaţie lucrează în agricultură. România importă 70% din necesarul de consum“

Potrivit directorului executiv al Comitetului de Est al Economiei Germane, Rainer Lindner, sectorul agricol aduce în ţările din zona central şi est-europeană un aport important la PIB, numai în România acesta fiind, în 2008, de 6,5%, respectiv 9 miliarde de euro.

„Sectorul agricol din România este unul deosebit de important, deşi nu este pus în valoare. România oferă 5% din fructele de pe piaţa UE, are mai mult de 30% din populaţie în agricultură, dar şi cei mai mulţi fermieri. Dintr-un total de 13,7 milioane de fermieri la nivelul UE, 3,9 milioane sunt din România“, a spus Lindner.

Acesta a adăugat că, deşi oficialii români afirmă că România ar putea hrăni peste 80 de milioane de oameni, importă la ora actuală mai mult de 70% din necesarul intern de consum.

„Este important să se înfiinţeze asociaţii ale producătorilor agricoli şi pieţe regionale care să le asigure piaţa de desfacere a fructelor şi legumelor, nu pe marginea drumului“, a mai adăugat reprezentantul german.