Irak: Americanii bat în retragere, pacificarea e departe

▲ Preşedintele Bush vorbeşte pentru prima dată despre retragerea din Irak ▲ Franţa crede că UE trebuie să se implice pentru a se uita trauma invaziei americane ▲ Politicieni şi combatanţi irakieni s-au angajat să renunţe la confruntări ▲

Britanicii s-au retras deja de la Basra, iar Bush e presat să aducă trupele acasă. pentru prima dată de la începutul războiului, aliaţii dau semne că s-au săturat de război, în vreme ce irakienii încearcă să găsească o cale de dialog.

Preşedintele George Bush a declarat luni, în timpul unei vizite surpriză în Irak, că o parte din trupele americane din această ţară ar putea fi retrase dacă securitatea din zonă va continua să se îmbunătăţească, dând exemplu, în acest sens, provincia Anbar, controlată în trecut de insurgeţii sunniţi. Cu toate acestea, Bush nu a dat detalii despre numărul trupelor care ar putea fi retrase sau despre cât de curând s-ar putea întâmpla acest lucru.

În ciuda presiunilor din partea Congresului SUA, preşedintele american a ţinut să precizeze că decizia legată de forţele militare se va baza pe o analiză la rece a oficialilor militari asupra situaţiei existente în teren, „nu pe o reacţie pripită a politicienilor de la Washington preocupaţi de sondajele de opinie“.

Acesta este un prim semnal din partea Casei Albe că ia în considerare o reducere a prezenţei militare în regiune, măsură cerută insistent de majoritatea americanilor.

Ironii din partea francezilor

Nici nu a pronunţat bine cuvântul „retragere“ şi George Bush este deja luat peste picior. Adversar recunoscut al campaniei din Irak, ministrul de externe al Franţei, Bernard Kouchner, a declarat că „Irakul are nevoie să treacă peste pagina intervenţiei americane“. La întâlnirea avută ieri la Bucureşti cu omologul său român, Adrian Cioroianu, Kouchner a menţionat necesitatea implicării Uniunii Europene în Irak pentru a ajuta la implementarea rezoluţiei adoptate de Consiliul de Securitate al ONU în urmă cu o lună, pe 10 august.

Franţa militează de mai mult timp pentru un rol activ al UE în Irak, spre deosebire de americani, care nu iau în serios eficienţa unei asemeni opţiuni. Mai mult, Parisul s-a opus din start intervenţiei în irak, invocând lipsa de probe legate de prezenţa armelor chimice care să justifice un asemenea gest.

Irakienii semnează hârtii pentru reconciliere

În vreme ce britanicii şi americanii sunt pe cale să se retragă din regiune, reprezentanţi ai diferitelor partide politice grupări armate implicate în conflictul din Irak au semnat luni „Acordul de la Helsinki“, în care se angajează să „deschidă calea negocierilor privind reconcilierea naţională“. Documentul, semnat la iniţiativa unei organizaţii neguvernamentale finlandeze, conţine 12 recomandări şi nouă obiective politice.

Semnatarii se angajează în special să „rezolve toate diferendele politice pe cale neviolentă şi democratică“, să „interzică utilizarea armelor de către toate grupările armate în timpul negocierilor“ şi să „formeze o comisie politică independentă“ cu misiunea de a „superviza procesul de dezarmare a grupărilor armate neguvernamentale“. Nu au fost furnizate detalii privind identitatea participanţilor la reuniune sau asupra modalităţii de continuare a acestor consultări. Totuşi, faptul că eforturile de reconciliere aparţin unui organism neguvernamental şi nu unei mari puteri diplomatice, arată fragilitatea unui astfel de demers într-un Irak sfâşiat de războiul civil.