Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Iranul va alege în curând între extremism şi moderaţie
▲ Alegerile prezidenţiale din Iran vor fi hotărâtoare pentru programul nuclear al ţării ▲ Actualul şef al statului încearcă să obţină sprijinul liderului religios suprem, Ali Khamenei ▲ Egiptul demască interesele Teheranului în regiune ▲
Aflat într-o periculoasă cursă a înarmării nucleare, Iranul se îndreaptă către un moment de cotitură în istoria sa. Apropiatele alegeri prezidenţiale ar putea hotărî soarta acestui stat islamic, aflat acum în pragul unui război cu Israelul şi Statele Unite. Între timp, politica radicalilor de la Teheran este criticată pe plan internaţional chiar din interiorul lumii musulmane. Ahmadinejad va candida din nou Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, ultraconservator, va candida pentru un nou mandat prezidenţial de patru ani, la alegerile din iunie 2009, a anunţat miercuri consilierul pentru mass-media Ali Akbar Javanfekr. „Normal că va candida, deoarece toate programele şi strategiile politice pe care le-a angajat nu pot fi executate într-un singur mandat de patru ani“, a declarat consilierul. Este pentru prima dată când un apropiat al preşedintelui iranian anunţă că acesta intenţionează să se prezinte la scrutinul de la 12 iunie, pentru care până acum s-a mai înscris un singur candidat, respectiv fostul preşedinte al Parlamentului, Mehdi Karoubi, reformator. Pe de altă parte, fostul preşedinte reformator iranian Mohammad Khatami (1997-2005) a declarat că va lua în curând o decizie finală privind înscrierea candidaturii sale pentru prezidenţiale. Majoritatea analiştilor politici susţin că şansele lui Ahmadinejad de a obţine un nou mandat depind în mare măsură de sprijinul liderului spiritual suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a cărui opinie are puterea de a influenţa votul a milioane de credincioşi. Miza acestor alegeri este soarta programului nuclear iranian, care a devenit o prioritate absolută pentru Ahmadinejad, în ciuda criticilor săi, care se tem că acest lucru ar putea duce ţara spre un război devastator. Implicare făţişă în Gaza Cu câteva luni înainte de acest important scrutin, actualul lider de la Teheran ţine din răsputeri să pozeze în protectorul musulmanilor asupriţi de pretutindeni. „Iranul vrea să dea bani familiilor martirilor palestinieni din Gaza“, a spus luni purtătorul de cuvânt al Comitetului iranian pentru reconstrucţia din Gaza, Ghazanfar Roknabadi. Însuşi ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, declarase după începerea ofensivei israeliene că toţi palestinienii ucişi în „apărarea sfântă şi legitimă“ a Fâşiei Gaza vor fi consideraţi „martiri“. Această denumire deschide calea unui sprijin financiar pentru familiile lor din partea republicii islamice. Aceasta, care sprijină mişcarea palestiniană Hamas, va reconstrui 1.000 de case, zece şcoli, cinci moschei, un spital şi o universitate distruse în cursul ofensivei israeliene, a declarat Roknabadi. El a asigurat că banii destinaţi palestinienilor nu provin din fonduri guvernamentale, ci din donaţii făcute de unele organizaţii, pe care nu le-a identificat. Egiptul critică dur manevrele Iranului În ciuda acestor gesturi de mărinimie, Egiptul a formulat miercuri grave acuzaţii la adresa Iranului, a mişcării islamiste palestiniene Hamas şi a grupării şiite libaneze Hezbollah, afirmând că aceştia cooperează în situaţia din Fâşia Gaza, pentru a genera un conflict generalizat în Orientul Mijlociu. „Încearcă împreună să genereze confruntare în regiune, în interesul Iranului, care doreşte să-şi joace astfel cărţile pentru a scăpa de presiunea Occidentului privind dosarul nuclear iranian“, a declarat ministrul de Externe egiptean Ahmed Abul Gheit, într-un interviu acordat unui post de televiziune arab. Şeful diplomaţiei egiptene a mai explicat că ţara sa a boicotat tentativa Qatarului de a organiza un summit arab oficial. Aceste declaraţii sunt primele referitoare la boicotarea de către Egipt a summitului informal desfăşurat la Doha, la 16 ianuarie, consacrat conflictului din Fâşia Gaza şi care, potrivit analiştilor politici, a demonstrat divizarea existentă în cadrul lumii arabe.