Irigate sau nu, culturile asigurate vor primi despăgubiri

▲ Deşi numărul celor care au avut de suferit de pe urma secetei este mult mai mare, totuşi, despăgubiri vor primi doar cei care au avut asigurate culturile, indiferent dacă a existat sau nu posibilitatea de folosire a sistemului de irigaţii ▲ Dosarele de despăgubire depuse de fermieri la direcţiile agricole trebuiau să cuprindă o adeverinţă eliberată de ANIF, care specifica că terenurile acestora se aflau în zone amenajate pentru irigaţii şi dacă fermierii respectivi au avut sau nu contract pentru irigaţii, însă nu mai e nevoie de acest document ▲ Seceta a afectat peste 60% din suprafeţele însămânţate cu cereale păioase (grâu, secară, orz, orzoaică şi rapiţă), în 2007, adică aproximativ 1,69 milioane de hectare din cele peste 2,82 milioane de hectare însămânţate ▲

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va acorda fermierilor despăgubiri doar pentru culturile de pe terenurile neirigate din zonele calamitate de secetă, indiferent dacă producătorii au încheiat sau nu contracte pentru irigaţii cu Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) sau dacă suprafeţele agricole calamitate beneficiau de sisteme de irigaţii, au precizat oficiali ai MADR. „Acordarea despăgubirilor în zonele declarate calamitate - 34 de judeţe - nu este condiţionată de existenţa sistemului de irigaţii, conform actualelor prevederi legale. Unii fermieri nu au irigat chiar dacă au avut contracte încheiate cu ANIF, din cauza costurilor mult prea mari“, a declarat secretarul de stat în MADR, Gheorghe Albu. Acesta a subliniat că, pentru anul agricol 2007-2008, MADR va propune o modificare a legii astfel încât producătorii să fie stimulaţi să-şi irige culturile în zonele cu sisteme funcţionale de irigaţii. Fostul director general al ANIF, Ioan Nastea, a acuzat reprezentanţii MADR că vor să facă „o pomană electorală“ acordând aceste despăgubiri, mai ales că aproape 80% din suprafeţele agricole calamitate din cauza secetei beneficiau de sisteme de irigaţii, iar fermierii şi-au asumat riscul şi nu au încheiat contracte cu ANIF.

Dosarele de despăgubire depuse de fermieri la direcţiile agricole trebuiau să cuprindă o adeverinţă eliberată de ANIF care specifica că terenurile acestora se aflau în zone amenajate pentru irigaţii şi dacă fermierii respectivi au avut sau nu contract pentru irigaţii. Potrivit lui Nastea, aceste adeverinţe nu au fost considerate potrivite de Ministerul Agriculturii, care a trimis o notă prin care i se cerea să precizeze în adeverinţe doar dacă aceste suprafeţe „au fost sau nu irigate“.

Teama de „băieţii deştepţi“

Directorul ANIF a afirmat că această notă este „dubioasă“ şi a apreciat că are menirea să acopere „eventualele nereguli privind acordarea despăgubirilor“. În opinia sa, nu ţăranii vor beneficia de despăgubiri, ci „băieţii deştepţi“ şi autorităţile locale implicate în diverse afaceri. Potrivit datelor ANIF, în 2007 a fost contractată o suprafaţă de 446.000 hectare pentru irigaţii, dar au fost udate doar 344.000 ha. Executivul a decis sa aloce către MADR, din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pe acest an, circa 500 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli afectaţi de secetă. Despăgubirile se acordă pentru culturile de grâu, secară şi triticale, circa 750 lei/ha, pentru cele de orz şi orzoaică de 700 lei/ha şi pentru culturile de rapiţă de 600 lei/ha. Nivelul maxim al despăgubirilor reprezintă 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului şi se acordă numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie. Potrivit MADR, seceta a afectat peste 60% din suprafeţele însămânţate cu cereale păioase (grâu, secară, orz, orzoaică şi rapiţă), în 2007, adică aproximativ 1,69 milioane de hectare din cele peste 2,82 milioane de hectare însămânţate cu aceste culturi.