Irlanda riscă excluderea din UE

▲ Irlandezii au răspuns negativ încercării liderilor europeni de reformare a instituţiilor europene ▲ Nu este pentru prima dată când Irlanda aruncă îndoiala asupra Uniunii Europene, în 2001 irlandezii votând împotriva Tratatului de la Nisa, document după care funcţionează astăzi instituţiile UE ▲ Un oficial irlandez a susţinut că Irlanda a fost nerecunoscătoare şi ar putea fi exclusă din UE ca urmare a rezultatului referendumului ▲ În pofida celor 57% care au votat „NU“, preşedintele José Durăo Barosso a îndemnat ţările să continue procesul de ratificare a tratatului ▲ Dacă ziarele londoneze au titrat laude la adresa vecinilor săi, cotidienele pariziene au susţinut că respingerea tratatului va fi piatra de încercare a Preşedinţiei franceze la cârma UE, care va începe la 1 iulie ▲ Toate ţările au recunoscut că UE a intrat în criză, însă o soluţie ar putea fi găsită săptămâna aceasta, la Bruxelles, când liderii europeni se vor întâlni în cadrul summitului de vară ▲

Pe 12 iunie, Irlanda a votat împotriva Uniunii Europene. Puţin peste 1,5 milioane de cetăţeni, irlandezii cu drept de vot care s-au prezentat la referendum ar putea să hotărască pentru alte 500 de milioane, iar acest lucru i-a infuriat pe europeni, mai puţin pe britanici, care au salutat cu îndrăzneală „victoria“ vecinilor. Potrivit cifrelor oficiale date publicităţii la Dublin, 53,4% dintre irlandezi au fost împotriva Tratatului de reformă al UE, în timp ce doar 46,6% au votat pentru intrarea în vigoare a acestui document. Prezenţa la vot a fost de 53,1% din cei 3,05 milioane de irlandezi cu drept de vot.

Votul negativ dat de Irlanda este o lovitură la adresa credibilităţii Uniunii Europene, mai ales că tratatul de la Lisabona ar fi urmat să înlocuiască proiectul Constituţiei europene, respins acum trei ani de Franţa şi de Olanda. Refuzul irlandezilor nu este primul de acest gen, în anul 2001, aceeaşi irlandezi votând împotriva Tratatului de la Nisa, documentul UE după care funcţionează în acest moment instituţiile comunitare.

Odată cu primele rezultate oficiale ale referendumului, date publicităţii şi confirmate de Guvernul de la Dublin, reprezentanţi ai organismelor europene precum şi statele membre şi-au declarat, la unison, consternarea şi dezamăgirea. Cu toate acestea, ţările membre ale Uniunii Europene şi-au exprimat intenţia de a continua să aprobe Tratatul de la Lisabona, în pofida respingerii lui de către irlandezi, şi să studieze situaţia creată la summitul de săptămâna aceasta.

„Tratatul de la Lisabona nu a murit, iar conducătorii europeni vor trebui să decidă, în summitul din 19-20 iunie, cum să continuăm“, au afirmat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi premierul sloven Janez Janša, a cărui ţară prezidează, în acest moment, UE.

Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, şi-a exprimat regretul cu privire la rezultatul votului negativ din Irlanda, referitor la Tratatul de la Lisabona, şi a solicitat şefilor de stat şi de guvern să discute, în cadrul summitului de săptămâna viitoare, despre posibile soluţii pentru a ieşi din această situaţie. „Bineînţeles că este o mare decepţie pentru toţi aceia care doreau mai multă democraţie, capacitate de acţiune, claritate şi transparenţă a deciziilor în Uniunea Europeană, că majoritatea irlandezilor nu au putut fi convinşi de necesitatea acestor reforme ale Uniunii Europene. Dar nu trebuie să uităm că Uniunea Europeană a mai traversat crize şi perioade dificile“, a declarat Hans-Gert Pöttering, potrivit unui comunicat de presă.

În opinia sa, respingerea textului Tratatului de către o ţară a Uniunii Europene nu trebuie să însemne că „ratificările ce au avut deja loc în 18 state membre ale Uniunii Europene devin nule. Aceste ratificări trebuie respectate în aceeaşi măsură ca şi votul din Irlanda. De aceea, procesul de ratificare în ţările care nu au ratificat, trebuie să continue“, subliniază şeful legislativului comunitar.

El a cerut guvernului şi celorlalţi lideri din statele UE să facă propuneri cu privire la modul în care se va proceda în situaţia nou-creată.

Totodată, ar fi greşit să se interprezeze votul de joi al irlandezilor împotriva Tratatului de la Lisabona drept un vot împotriva Uniunii Europene, a apreciat comisarul european pentru Piaţă internă şi servicii, irlandezul Charlie McCreevy.

Reacţiile statelor membre ale UE

Într-un moment de o asemenea impotanţă, două dintre cele mai puternice ţări din UE, Franţa şi Germania, au dat publicităţii o declaraţie comună prin intermediul căreia a îndemnat, în primul rând, ca ţările care nu au făcut-o până acum să continue procesul de ratificare a tratatului. „Noi am primit decizia democratică a cetăţenilor irlandezi cu tot respectul, chiar dacă o regretăm“, indică Parisul şi Berlinul, în declaraţia lor. „Tratatul de la Lisabona a fost semnat de către şefii de state şi de guverne ai celor 27 de state membre şi procedura de ratificare a fost deja încheiată în 18 ţări. Sperăm ca şi alte state membre să continue procesul de ratificare“, au susţinut preşedintele francez Nicolas Sarcozy şi cancelarul german Angela Merkel.

Acelaşi lucru a fost susţinut şi de către premierul belgian, Yves Leterme, care a subliniat că „în nici un caz Uniunea nu poate fi frânată din elanul său“.

Olanda, care votase împotriva Tratatului constituţional, în 2005, ca şi Franţa, a declarat, prin premierul său Peter Balkenende, că va continua procesul de ratificare. La fel - Marea Britanie, prin premierul său Gordon Brown, în pofida reprezentanţilor media care au cerut întreruperea procesului de ratificare.

Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, fost comisar european pentru Justiţie, a estimat, vineri, că respingerea de către irlandezi a Tratatului de la Lisabona reprezintă „o lovitură gravă pentru construcţia europeană“, dar aceasta nu trebuie să se oprească, informează Reuters. „Este vorba de o lovitură gravă pentru construcţia europeană care nu mai permite adoptarea unor decizii esenţiale privind securitatea, imigraţia, politica energetică sau protecţia mediului“, a declarat Frattini, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene şi ex-comisar european pentru Justiţie, libertate şi securitate. „Calea integrării europene nu trebuie totuşi să se oprească“, a adăugat şeful diplomaţiei italiene.

Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, a afirmat, la rândul său, că nu este posibil să se plece din nou de la zero şi a făcut apel să fie lăsaţi în afara Uniunii Europene cei care ameninţă cu blocarea acesteia.

Bucuria euroscepticilor şi răspunsul României

Opinii opuse au avut euroscepticii, preşedintele ceh Vaclav Klaus afirmând că „proiectul Tratatului de la Lisabona a luat sfârşit“ şi că „nu mai este posibil să i se continue ratificarea“. Doar comuniştii şi formaţiunile eurosceptice s-au bucurat de eşecul referendumului în Irlanda, observă AFP.

Conducătorii Poloniei s-au abţinut să-şi precizeze poziţia.

Deşi respingerea tratatului de către irlandezi relevă o „prăpastie“ între oameni şi Europa, celelalte state membre trebuie să-şi continue procesul de rati-ficare şi să decidă noile reguli ale jocului, a estimat majoritatea grupurilor politice ale Parlamentului European.

Într-o Italie tradiţional proeuropeană, spre deosebire de celelalte partide politice, Liga Nordului, partidul populist al lui Umberto Bossi, a fost singurul care s-a bucurat de rezultatul negativ al referendumului şi „i-a mulţumit poporului irlandez“.

Ministerul Afacerilor Externe român a luat notă cu dezamăgire de rezultatul referendumului desfăşurat în Irlanda, asupra Tratatului de la Lisabona. „Este opţiunea electoratului irlandez şi ea trebuie respectată ca atare“, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, la aflarea rezultatului referendumului.

„Sunt însă încrezător că, aşa cum au arătat şi în alte momente, statele membre vor găsi, împreună, calea cea mai bună pentru a continua consolidarea construcţiei europene“, a precizat minis-trul Comănescu, citat de MAE.

Europarlamentarii social-democraţi au apre-ciat că rezultatul refe-rendumului din Irlanda, privind Tratatul de la Lisabona, demonstrează că „democraţia directă nu poate asigura progresul procesului european“. „Rezultatul referendumului irlandez transmite un mesaj care nu poate fi înţeles şi, de aceea, nu poate orienta acţiunea politică viitoare atât timp cât, pe de o parte, argumentele pentru votul negativ nu au avut nici o legătură cu conţinutul şi obiectivele Tratatului, iar, pe de altă parte, Irlanda a fost unul din principalii beneficiari ai politicilor europene“, au susţinut eurodeputaţii PSD.

Ce scriu ziarele europene despre rezultatul din Irlanda

Respingerea de către irlandezi a Tratatului de la Lisabona declanşează „mama tuturor crizelor politice din Europa“, a titrat, vineri, pe prima pagină, cotidianul „Financial Times“, folosind expresia fostului dictator irakian Saddam Hussein.

„Adevărata întrebare la care atât liderii irlandezi, cât şi întreaga elită politică europeană va trebui să răspundă este «De ce îi este atât de greu Uniunii Europene să se „vândă“ alegătorilor?»“, au comentat ziariştii britanici.

Pentru „Irish Times“, un oficial al partidului Fianna Fail a apreciat că Irlanda ar fi trebuit să mulţumească UE printr-un răspuns pozitiv, pentru ajutorul finanicar primit: „Oamenii par să uite cum era Irlanda înainte de a primi fondurile de la UE. Acum ei par să-şi imagineze că succesul ni l-am creat singuri. Însă se înşală“.

De asemenea, acelaşi oficial a declarat, pentru „Financial Times“, că nu este deloc exclus ca Irlanda să fie lăsată pe dinafară, după ce ea a făcut notă discordantă şi în 2001, votând împotriva Tratatului de la Nisa.

Tabloidul „The Sun“ felicită irlandezii şi prezintă bucuria euroscepticilor cu ajutorul unor fotografii relevante.

În acest timp, francezii de la „Le Monde“ subliniază dificultatea Preşedinţiei franceze la cârma Uniunii, după răspunsul negativ din Irlanda.

Ce se va întâmpla cu UE?

Respingerea Tratatului de la Lisabona găseşte Uniunea Europeană fără nici un „Plan B“, iar liderii europeni, care se vor reuni săptămâna aceasta la Bruxelles, pentru summitul de vară, vor trebui să gestioneze o criză similară celei din 2005, după respingerea de către Franţa şi Olanda, tot prin referendumuri, a tratatului constituţional.

Într-un interviu televizat, acordat cu o seară înaintea votului, premierul francez François Fillon spunea că nu există îndoială în legătură cu consecinţele unui eventual vot negativ al Irlandei. „Dacă irlandezii decid să respingă Tratatul de la Lisabona, atunci, fireşte, nu va mai exista nici un Tratat de la Lisabona“.

La momentul actual, cert este că Tratatul de reformă al UE nu va mai intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, aşa cum se dorea.

Cu toate acestea, apelul la continuarea proceselor de ratificare în celelalte ţări comunitare arată că liderii europeni se gândesc la o soluţie ce ar putea fi dezbătută la întâlnirea de săptămâna aceasta. „În momentul de faţă, trebuie să analizăm cu calm modul în care se va continua. Reforma Uniunii Europene este importantă pentru cetăţenii, pentru democraţia şi transparenţa Uniunii Europene. Tocmai de aceea, sper că se va reuşi găsirea unei soluţii“, a subliniat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker.