Isărescu: Ajustarea fiscală trebuie să continue

Deși prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei, ajustarea fiscală trebuie să continue, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, la conferinţa regională „The Economist Romania Government Roundtable”. Experiența Greciei arată că doar consolidarea fiscală, restructurarea financiară şi reformele structurale continue pot ajuta o ţară să pună bazele unei creşteri sustenabile, potrivit guvernatorului Băncii Greciei.

În cadrul unei prezentări ținute luni seară la conferinţa „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată la Bu­cu­rești de publicația britanică The Economist, guvernatorul Mugur Isărescu s-a referit la modul în care BNR, în actualul context mondial, își adaptează politica monetară pentru a menţine stabilitatea și a sprijini creşterea sustenabilă. Isărescu a menționat reziliența de care a dat dovadă economia, cu o creştere care „a continuat, deşi într-un ritm mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor UE şi o piaţă a muncii încă robustă”. În acelaşi timp, deoarece România are un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile de finanţare externă, „drumul înainte necesită o consolidare fiscală graduală şi credibilă, continuarea reformelor structurale, o absorbţie eficientă a fondurilor europene”.

În plus, războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni asupra preţurilor energiei, perspectivelor de creştere economică şi finanțării pe pieţele externe. „Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Cu toate acestea, ajustarea fiscală trebuie să continue”, a declarat, potrivit Agerpres, Isărescu, la conferință, la care au mai fost prezenți, printre alții, laureatul Nobel pentru economie în 2024 Daron Acemoglu și fostul premier italian Enrico Letta.

Aflat la București pentru aceeași conferință, dar și pentru a susține o prezentare cu tema „10 ani după criza Greciei: lecții pentru Guverne, bănci centrale și zona Euro în contextul crizei energiei”, guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, a spus că țara sa a avut o politică fiscală excesiv de expansionistă, generând inflaţie, creşteri salariale ridicate, cheltuieli neproductive. Criteriile din Tratatul de la Maastricht, privind deficitul și datoria, aveau un scop, însă Grecia nu le-a respectat şi a plătit prețul.

În gestionarea unei crize, „asu­marea politică şi credibilitatea sunt esenţiale. Populismul, polarizarea politică şi interesele consolidate pot frâna reformele şi pot submina redresarea economică”, a afirmat Stournaras. Potrivit acestuia, experienţa Greciei arată că programele de ajustare pot restabili echilibrul macroeconomic şi competitivitatea, dar obiectivele fiscale trebuie echilibrate cu reforme structurale şi politici de creştere, pentru a reduce dificultăţile sociale şi a scurta redresarea. (C.Z.)