Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Isărescu: „Eu unul nu cred în cifra de 800.000 de şomeri“
▲ Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că „România trebuie să strângă cureaua, să se ajusteze“ ▲ Referitor la numărul de şomeri avansat, respectiv 800 de mii de persoane, Isărescu a apreciat că este o cifră nerealistă ▲
Guvernatorul Băncii Naţionale a anunţat, joi, că nu vor exista majorări salariale la banca centrală, în 2009. „Salariile vor fi îngheţate la Banca Naţională în acest an“, a spus Isărescu, răspunzând unei întrebări a agenţiei Agerpres privind măsurile de ajustare ce vor fi luate la nivel macroeconomic, după acordul de împrumut al României cu Fondul Monetar Internaţional. Isărescu a spus că „România trebuie să strângă cureaua, să se ajusteze“. Acesta a estimat o înjumătăţire a investiţiilor străine directe, în 2009, şi zero intrări de finanţare pe sectorul bancar, ci doar o reînnoire a liniilor de creditare de la băncile-mamă. Problema este că, atunci când porneşte, ajustarea să nu fie scăpată de sub control, iar de regulă o ajustare poate fi urmată de o aşa-zisă aterizare lină sau de o aterizare bruscă, a avertizat Isărescu. „Ajustarea se face cu mecanisme care afectează păturile cele mai sărace. Ea creează dezechilibre sociale şi politice. Eu vreau să realizăm o aterizare controlată. Să nu afecteze puternic păturile cele mai sărace, să asigure distribuirea egală a poverii. Un acord cu FMI este legat de costurile sociale. Opţiunea acestui aranjament este o opţiune bună. Costurile pot fi controlate pe categorii şi pături sociale“, a subliniat guvernatorul băncii centrale. 800.000 de şomeri, o cifră nerealistă Referitor la cifra de şomeri ce s-a avansat, de 800.000 de persoane, Guvernatorul Băncii Naţionale o consideră nerealistă. „Eu unul nu cred în cifra de 800.000 de şomeri. Cu cât vor reuşi mai repede programele structurale care antrenează sectorul privat, cu atât vom avea o creştere mai mică a şomajului fricţional (închiderea unei fabrici pentru că nu mai poate exporta)“, a spus Isărescu. Guvernatorul băncii centrale a radiografiat condiţiilor care au făcut necesar pentru România, ceea ce a numit, un „aranjament financiar multilateral proactiv“ cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, care totalizează 19,95 miliarde de euro (11,4 miliarde DST), din care Fondul va acorda 12,9 miliarde de euro, Uniunea Europeană - 5 miliarde de euro, Banca Mondială - între 1-1,5 miliarde de euro, iar până la un miliard de euro vor fi finanţări de alte instituţii financiare. Împrumutul se va derula pe doi ani. Isărescu a spus că banca centrală a gândit iniţial un acord pentru o perioadă de un an, iar suma se ridica la 11,8 miliarde de euro. „Iniţial, acordul FMI era programat pentru un an, suma fiind împărţită astfel: 8,5 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, 0,5 miliarde de euro de la Banca Mondială, iar BERD venea cu un împrumut de 300 de milioane de euro“, a spus Mugur Isărescu. Potrivit guvernatorului BNR, aranjamentul stabilit este unul complex şi se întinde pe durata anilor 2008 (11,8 miliarde de euro), 2010 (7,1 miliarde de euro) şi o parte din 2011 (1,05 miliarde de euro). Isărescu a explicat motivele pentru care România primeşte împrumutul de 19,95 miliarde de euro de la organismele internaţionale şi a spus că „suma nu este foarte mare, dacă este comparată cu cât s-a împrumutat România din sectorul privat, adică 20 de miliarde euro, în 2008“. „România a trăit în ultimii doi-trei ani numai din investiţii externe. Comparând 11,8 miliarde de euro din 2009 cu suma de 20 de miliarde de euro din 2008, vedem că este la jumătate“, a apreciat guvernatorul.