Italia vrea să expulzeze 5.000 de români periculoşi

▲ Imigranţii dubioşi din Italia vor fi expulzaţi ▲ Autorităţile de la Roma încă nu au anunţat criteriile după care poliţia va stabili cine trebuie expulzat ▲ Infractorii români îşi continuă furturile şi împuşcăturile în Italia ▲

Şocul resimţit în Italia de ultimul caz de violenţă produs de imigranţii români determină politicienii să ia măsuri drastice. Astfel, câteva mii de compatrioţi care sunt consideraţi drept o ameninţare publică în peninsulă, ar putea fi repatriaţi în România.

Lista neagră

Autorităţile din Roma, Milano, Napoli, Torino şi Florenţa au început să alcătuiască listele cu numele românilor care ar putea fi expulzaţi din motive de siguranţă publică, numărul persoanelor aflate în această situaţie ridicându-se la aproximativ 5.000. Acest lucru a devenit posibil după ce preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, a promulgat, joi seară, decretul care permite expulzarea cetăţenilor comunitari, dacă aceştia sunt consideraţi o ameninţare la adresa siguranţei publice.

Decretul permite prefecţilor să expulzeze un cetăţean UE, dacă acesta este considerat un pericol pentru ordinea publică. Pot fi expulzaţi toţi străinii care sunt cetăţeni UE, majori şi se află în Italia de mai puţin de 10 ani. Decretul a fost adoptat miercuri seara de Guvernul de la Roma, imediat după agresarea şi violarea unei femei de către un ţigan de origine română.

Totuşi, ministrul de Interne, Giuliano Amato, şi responsabilii din cadrul poliţiei au preferat să păstreze prudenţa în legătură cu numărul imigranţilor care vor fi expulzaţi. „În următoarele luni ar putea fi expulzaţi câteva mii de străini“, a confirmat el.

UE se teme de abuzurile italienilor

În timp ce italienii sunt decişi să rezolve dur problema violenţei produsă de imigranţi, Uniunea Europeană atrage atenţia asupra posibilelor excese ale acestor acţiuni. Franco Frattini, comisarul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, avertizează Italia că nu poate considera toţi imigranţii români drept infractori, la fel cum nici statele membre UE nu pot fi acuzate că stimulează infracţionalitatea.

„Vreau să fie foarte clar. Comisia Europeană şi guvernele naţionale nu pot considera un alt stat membru UE drept factor al infracţionalităţii. Românii sunt o comunitate numeroasă în Italia. Sunt români care muncesc şi sunt integraţi şi alţii care comit infracţiuni, care erau infractori şi în ţara de origine şi care au profitat de aderarea României la UE pentru a veni în Italia. În nici un caz nu poate fi pus semn de egalitate între români şi infractori“, declară Frattini într-un interviu difuzat de ediţia online a ziarului „Il Sole 24 Ore“.

La rândul său, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat că guvernul de la Bucureşti nu poate interzice concetăţenilor săi, care sunt membri ai UE, să călătorească în orice ţară doresc. Totuşi, el a încurajat autorităţile din Italia să ia măsuri ferme împotriva imigranţilor care comit infracţiuni pe teritoriul acestei ţări.

Infractorii îşi văd de treabă

Deşi toată Italia este în fierbere după ultimul caz de violenţă extremă comis de români, bandele criminale îşi continuă activitatea. Astfel, o patrulă a carabinierilor din Verolanuova, Brescia, a arestat doi români surprinşi în timpul unei tentative de furt nocturn într-un bar. Patrula carabinierilor a intervenit spre orele 5.00 dimineaţa la barul „La Piazzetta“, unde trei români tocmai acţionau în scopul furtului. Cei trei, surprinşi, au fugit la vederea militarilor. În timpul urmăririi, unul dintre ei a scos un pistol şi l-a îndreptat spre carabinieri, aceştia deschizând focul şi rănindu-l la picior. Românul rănit şi un complice al său au fost capturaţi, în timp ce al treilea, deja identificat, este dat în urmărire.

Într-un alt caz, poliţia italiană a descoperit muniţie şi circa 30 de kilograme de haşiş şi marijuana într-o tabără de ţigani de la Altamura (provincia Bari), arestând o persoană, în cadrul controalelor efectuate ieri pe întregul teritoriu italian, pentru identificarea străinilor fără drept de şedere. Tabăra de la Altamura este compusă din 4-5 barăci în care locuiau circa 20 de persoane.

Mailat neagă violul, dar recunoaşte furtul

Între timp, poliţia română a început anchetarea lui Nicolae Romulus Mailat, ţiganul român de 24 de ani acuzat că a jefuit-o şi a agresat-o fizic şi sexual pe Giovanna Reggiani, decedată după ce s-a zbătut o zi întreagă între viaţă şi moarte, neagă faptul că ar fi violat-o. „Nu violenţă, nu violenţă, faceţi analize, faceţi analize“, a repetat el incontinuu, ca un refren, în faţa senatorului din partidul Refondarea Comunistă, Salvatore Bonadonna care, joi după-amiază, l-a vizitat în închisoare şi a avut cu el o convorbire de trei sferturi de oră.

Bonadonna nu reuşeşte să creadă că acel tânăr „mic de statură, scheletic, vizibil înfricoşat, ghemuit în fundul celulei de izolare“ din secţia a 7-a a închisorii Regina Coeli, a putut comite un delict atât de feroce. „Nu am făcut nimic, nu am făcut nimic“, repetă el ca o litanie. „I-am luat numai geanta, i-am luat numai geanta“, afirmă el obsesiv.

Nici o remuşcare

Acelaşi deputat comunist a mai relatat că arestatul nu manifestă nici o emoţie şi se închide într-o tăcere obstinată. Repetă tot timpul: „Eu nu înţelege“, dar nu este adevărat, pentru că înţelege foarte bine italiana. El a adăugat că acesta nu pare deloc îngrijorat de soarta conaţionalilor săi, deja evacuaţi din tabăra din Tor di Quinto, în prezent riscând expulzarea în masă din Italia.

Mai mult, poliţia a dat şi amănunte despre capturarea individului. „Românul a fost foarte surprins de prezenţa poliţiei. Stătea în uşa barăcii sale, pe care ne-a indicat-o o conaţională de-a lui. Avea faţa acoperită de pete de sânge şi zgârieturi. Nu părea beat şi nu a opus rezistenţă“, a afirmat Roberto Fornaiolo, adjunct de comandant de poliţie din Roma. Acesta a mai precizat că s-a făcut deja autopsia cadavrului victimei, iar în funcţie de rezultatul său, se va stabili şi încadrarea penală a faptelor.