José Barroso, încă cinci ani în fruntea Executivului european

▲ Preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, a fost reales pentru un al doilea mandat, decizia fiind luată în cadrul şedinţei Parlamentului European la Strasbourg, cu 382 de voturi „pentru“ din totalul de 718 valabile ▲ Social-democraţii, în frunte cu germanul Martin Schultz, s-au abţinut ▲ După votul de încredere primit în plenul PE, oficialul a spus că îşi doreşte o „Europă a libertăţilor şi o Europă a solidarităţii“ ▲ „Vom investi în surse de creştere sustenabilă, într-o creştere bazată pe tehnologii verzi, inteligente, în reţele pentru viitor, de la infrastructura digitală, la reţele electrice şi de gaz“, a promis, în plenul PE, José Barroso ▲

Portughezul José Manuel Duaro Barroso a fost reales în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pentru un nou mandate de cinci ani, fiind votat în principal de eurodeputaţii conservatori, creştin-democraţi şi liberali (382 voturi „pentru“). 219 europarlamentari au votat împotriva lui Barroso, în special membri grupărilor ecologiste şi de stânga, iar 117 eurodeputaţi, majoritatea social-democraţi, s-au abţinut. Europarlamentarii s-au alăturat, aşadar, şefilor de stat şi de Guvern din ţările Uniunii Europene, care deciseseră încă din luna iunie, în unanimitate, să sprijine candidatura actualului preşedinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat. „Cetăţenii noştri doresc o Comisie puternică într-o Uniune Europeană puternică. Ei aşteaptă soluţii concrete europene la criza economică şi nu vor tolera amânări sau discuţii interminabile despre modul în care vor acţiona instituţiile comunitare pe viitor“, a declarat José Manuel Barroso, după realegerea sa în funcţie, citat de publicaţia germană „Deutsche Welle“.

Criticii consideră că politicianul de origine portugheză s-a dovedit a fi mult prea indecis în trecut, în special în combaterea crizei economice, în lupta pentru mai multă dreptate socială şi în domeniul protecţiei mediului, „DW“ apreciind că din cauza acestor metehne, stânga din Parlamentul European nu a fost dispusă să sprijine candidatura preşedintelui în exerciţiu al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat.

Deputaţii social-democraţi s-au abţinut de la vot într-o mare măsură. „Cea mai importantă dintre solicitările noastre este o egalizare a salariilor în întreaga Uniune Europeană. Munca trebuie remunerată în mod echitabil în toate statele membre. Dacă nu vom reuşi să impunem această solicitare, atunci nici o Comisie nu se va bucura de voturile noastre“, a subliniat anterior preşedintele fracţiunii social-democrate în Parlamentul European, Martin Schulz.

Ce a promis Barroso

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut că ieşirea din criză se poate face doar după revigorarea politicii de piaţă socială. „Vom investi în surse de creştere sustenabilă, într-o creştere bazată pe tehnologii verzi, inteligente, în reţele pentru viitor, de la infrastructura digitală, la reţele electrice şi de gaz. Toate acestea pentru a promova coeziunea socială şi locurile de muncă şi pentru a întări modelul societăţii europene, în timp ce vom repurta succes într-o lume competitivă“.

Barroso s-a mai angajat să ajute statele membre aflate în dificultate bugetară, „în special noile state membre, în procesul lor de redresare economică“ şi a reiterat angajamentul pentru respectarea drepturilor sociale fundamentale şi a principiului mişcării libere a forţei de muncă.

De asemenea, preşedintele CE a susţinut că „toate propunerile legislative viitoare vor avea şi o analiză a impactului social“, iar primul test va fi pentru revizuirea directivei privind timpul de lucru. „Vreau să reafirm simplificarea procedurilor şi reducerea poverii administrative pentru mediul de business, în special pentru IMM-uri, care vor rămâne o prioritate a Comisiei“, a mai susţinut José Barroso.

Noi portofolii în viitoarea Comisie

Formula completă a Colegiului Comisarilor va fi definitivă abia la jumătatea lunii octombrie, după referendumul irlandez asupra Tratatului de la Lisabona şi constituirea guvernării în Germania, care va rezulta după alegerile din 27 septembrie.

Barroso a anunţat deja în discursul din Parlamentul European înfiinţarea a trei noi portofolii, unul pentru justiţie, drepturi fundamentale şi libertăţi civile, care să includă drepturile cetăţenilor şi minorităţilor, „ca o reflectare a faptului că UE este o comunitate de drepturi şi valori“, un portofoliu pentru afaceri interne şi migraţie, inclusiv securitate, iar una dintre principalele atribuţii ale acestui comisar va fi să dezvolte o politică a migraţiei cu adevărat comună, promovând integrarea imigranţilor legali, lupta împotriva imigraţiei ilegale şi a activităţilor infracţionale rezultate din asta, precum şi solidaritatea între statele membre.

Cel de-al treilea nou portofoliu va fi pentru acţiuni climatice, „care să reflecte faptul că acum schimbările climatice sunt o provocare care trebuie abordată prin toate politicile noastre“.

Barroso distribuia manifeste la 13 ani

Născut la 23 martie 1956 la Lisabona, Barroso a fost atras de mic copil de politică, încă de la vârsta de 13 ani activând în cercurile politice, distribuind manifeste.

A urmat studiile la Lisabona, mai întâi la Escola Oficial da Rua Actor Vale, şi apoi la Camdes. A absolvit Facultatea de Drept şi a devenit asistent universitar în cadrul acesteia. A continuat să fie atras de politică, domeniu în care a absolvit o şcoală postuniversitară (Master) de Studii Politice, Economice şi Europene, la Geneva. S-a perfecţionat pe aceeaşi linie, la Georgetown (Washington, D.C.), Luxemburg şi Florenţa. Este semnatarul a numeroase lucrări, studii şi articole politice şi economice.

În 1980 a devenit membru al Partidului Social-Democrat (PSD) din Portugalia (partid fondat în 1974), iar în perioada 2001-2004 a fost preşedinte al acestuia.

Între 1991 şi 1995, José Manuel Durao Barroso a fost ministru de Externe al Portugaliei.

În urma alegerilor legislative anticipate din 17 martie 2002, partidul său a câştigat 105 mandate, iar José Manuel Durao Barroso a devenit prim-ministru. În acestă funcţie, a luat câteva hotărâri controversate. El a susţinut invazia Irakului din 2003, căreia majoritatea portughezilor s-au opus, şi este responsabil pentru reducerea cheltuielilor publice.

La 29 iunie 2004, a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ales în unanimitate de executivele celor 25 de state membre ale Uniunii Europene. Parlamentul European a susţinut această decizie, la 22 iulie 2004, cu 413 voturi din 711 eurodeputaţi care au participat la vot (251 contra şi 44 de abţineri).