Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Județele cu cele mai mari pierderi de populație
Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat primele rezultate, provizorii, ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - RPL2021. Potrivit acestora, populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin (51,5%), iar în mediul urban locuiau 9,94 milioane de persoane (52,2% din totalul populaţiei). Faţă de populaţia înregistrată la recensământul precedent, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori.
Printre cele mai importante concluzii, INS menţionează îmbătrânirea demografică sau creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) față de acum 10 ani (recensământul din 2011 - RPL2011).
Astfel, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 101,8 (în 2011) la 121,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% în 2011), în timp ce populaţia de 65 ani şi peste a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane (de la 16,1% la 19,6%).
„Vârsta medie a populației a ajuns la peste 42 de ani, în condițiile în care acum 10 ani era 40 de ani. Doi ani de creștere a vârstei în 10 ani înseamnă foarte mult. Mai alarmant e mesajul că s-a depreciat foarte mult indicele de îmbătrânire demografică. Dacă acum 10 ani raportul dintre persoanele vârstnice la 100 de tineri era de 101,8, acum a fost recalculat la 121,2 persoane, înseamnă că la 21 de persoane în vârstă putem spune că nu avem nepoți”, a declarat Tudorel Andrei, președintele INS, potrivit stiri.tvr.ro.
Din 42 de judeţe, 39 s-au depopulat. Excepţiile le constituie judeţele Ilfov, care a câştigat 153.900 de locuitori, Bistriţa-Năsăud (+9.800) şi Suceava (+7.700).
În valori absolute, Bucureştiul a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 de persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9%) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%).
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane. S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%), maghiari 1,002 milioane (6%), romi 569.500 (3,4%), ucraineni - 45.800, germani - 22.900 şi turci - 20.900 de persoane.
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane şi arată că 85,3% sunt de religie ortodoxă; 4,5% de religie romano-catolică, 3% reformată, 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4-0,8% au înregistrat religiile greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici 0,9% din totalul populației.
Datele finale ale recensământului vor fi făcute publice pe etape, începând cu luna mai, până la finalul anului 2023. (C. Z.)
.jpg)
