Jumătate din vinurile de pe piaţă conţin aditivi alimentari

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ţara noastră nu poate exporta la ora actuală decât vin şi miere de albine, "restul fiind poveşti". Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul MADR, a mai precizat că piaţa vinurilor cu aditivi alimentari reprezintă cca 50% din volumul total al pieţei vinului din struguri, iar printr-o ordonanţă intrată în vigoare în luna februarie, ministerul doreşte eliminarea acestor produse care păcălesc consumatorul cu denumiri apropiate de cele ale unor vinuri.

Vinul şi mierea reprezintă, la ora actuală, singurele produse pe care agricultura românească le poate exporta, a declarat Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferinţa de lansare a Salonului Internaţional de Vinuri Vinvest. "România are la ora actuală două produse cu care poate ieşi la export în agricultură: mierea şi vinul, restul sunt poveşti. Cereale nu prea, lemnul s-a cam dus, cu animalele abia dacă ajungem la potenţial", a spus Rădulescu, cu ocazia lansării Salonului de vinuri Vinvest Timişoara.

În ceea ce priveşte sprijinul financiar acordat sectorului, acesta a aspus că România are fonduri suficiente de la Uniunea Europeană pentru sector şi se bazează mult mai puţin pe fondurile de la buget.

Cornel Dicu, director agricultură şi silvicultură, a precizat că România are alocate anual fonduri de 42 milioane de euro pentru reconversie la suprafeţele de vin şi promovare, în fiecare an România având un grad de absorbţie de 100% pe aceste fonduri.

"Suntem cu mult în faţa unor ţări cu tradiţie din acest domeniu ca absorbţie, noi ajungem aproape de sută la sută", a spus Cornel Dicu.

Producţia de vin cu denumire de origine controlată obţinută în 2009 se ridică la 256.312 hectolitri, iar pentru 2010 este estimată o producţie de 270.000 hectolitri.

În 2009, România a importat 117.030 hl de vin din Italia, Spania, Moldova, Slovenia şi Franţa şi a exportat 127.172 hl.

Suprafaţa de viţă de vie cu soiuri pentru vin este de 174.100 ha, din care suprafaţa autorizată pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de 15.493 ha în anul 2009.

Consumul de vin în România este de circa 23-26 de litri, iar în celelalte ţări din Uniunea Europeană este între 20-50 de litri.

Piaţa vinurilor cu aditivi alimentari reprezintă 50% din volumul total al pieţei vinului din struguri, iar Ministerul Agriculturii a interzis comercializarea acestor băuturi, care nu sunt obţinute din fermentarea unor produse naturale, potrivit lui Adrian Rădulescu.

Acesta a precizat că noua ordonanţă, care a intrat în vigoare în urmă cu mai mult de o lună de zile, reglementează cantitatea de zahăr din aceste băuturi comercializate la preţuri de dumping, mult sub cel al unui vin clasic, şi care păcălesc consumatorul cu denumiri apropiate de cele ale unor vinuri.

"Aceste băuturi sunt vândute cu trei lei la doi litri şi poartă denumiri gen "Muscăţel", "Cetera" sau "Crâşmăriţa", pentru a induce în eroare consumatorul", a spus Rădulescu.

Clasa de băuturi fermentate nedistilate se va reduce, în urma aplicării ordonanţei guvernamentale, la producerea de bere, cidru de mere şi de pere, hidromel şi vin.

Conform comunicatelor oficiale, producerea oricăror băuturi alcoolice fermentate nedistilate, altele decât vinul şi berea, va putea fi realizată numai după elaborarea unor norme tehnice privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea de către Ministerul Agriculturii.

Ordonanţa, care va conduce în curând la dispariţia BFL-urilor, interzice şi utilizarea zahărului, amidonului sau a alcoolului în procesul de fabricaţie a băuturilor fermentate, în scopul creşterii concentraţiei alcoolice a produsului final.

Salon internaţional de vinuri la Timişoara

Un număr de 24 de producători români, printre care Jidvei, Cotnari, Vincon, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, participă la a VII-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri Vinvest Timişoara, ce se va desfăşura în perioada 16-18 aprilie.

La ediţia din acest an vor participa atât producători din România, cât şi din Chile, Italia, Portugalia, Africa de Sud, Franţa şi Spania, precum şi producători de utilaje, consultanţi în domeniu, dar şi 13 crame din zonă, care propun trasee turistice tematice pentru cei interesaţi de cultura vinului şi vinificaţie.

În cele trei zile de târg, va fi prezentată o gamă largă de vinuri româneşti, internaţionale şi vor fi realizate întâlniri între reprezentanţii firmelor producătoare şi distribuitoare de vin, utilaje şi alte materiale specifice acestei industrii.