Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Jumătate dintre copiii români se confruntă cu privaţiuni grave
O cotă de aproape 50% dintre copiii români sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. Între ţările membre ale Uniunii Europene, România este depăşită din acest punct de vedere doar de Bulgaria (52%).
Rezultatele unui raport prezentat, ieri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), pe baza datelor culese în 2011, arată că cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistrează în rândul copiilor. La nivelul celor 27 de state membre ale UE, aproximativ 27% dintre copii erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24% dintre adulţi (cu vârste între 18 şi 64 de ani) şi 21% dintre vârstnici (de peste 65 de ani). În clasamentul pe ţări, Bulgaria şi România se clasează pe ultimele locuri, urmate de Letonia (44%) şi Ungaria (40%). Cel mai scăzut procent al copiilor expuşi acestor riscuri s-a înregistrat în Suedia, Danemarca şi Finlanda (toate cu 16%), urmate de Slovenia (17%), Olanda (18%) şi Austria (19%).
“Riscul sărăciei în rândul copiilor scade în urma creşterii nivelului de educaţie al părinţilor”, subliniază autorii raportului. Astfel, aproape jumătate dintre copiii ai căror părinţi au un nivel scăzut de educaţie erau supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 22% dintre copiii ai căror părinţi au studii medii şi doar 7% dintre copiii ai căror părinţi au studii superioare.
Cele mai mari diferenţe între procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie care aveau părinţi cu un nivel scăzut de educaţie sau cu studii superioare se înregistra, la nivelul anului 2011, în România (78% din copiii care trăiau în gospodării unde nivelul educaţiei era scăzut, comparativ cu 2% din cei care trăiau în gospodării cu un nivel ridicat al educaţiei). În Cehia, proporţia este de 76% şi 5%, Slovacia (77% şi 7%), Bulgaria (71% şi 2%) şi Ungaria (68% şi 3%), iar cele mai mici diferenţe se înregistrau în Danemarca (17% şi 5%) şi Finlanda (24% şi 6%). De asemenea, aproximativ o treime din copiii care aveau cel puţin un părinte născut în alt stat decât ţara de rezidenţă erau supuşi riscului sărăciei în UE, comparativ cu 18% dintre copiii ai căror părinţi erau născuţi în ţara de rezidenţă. Din acest punct de vedere, procentul copiilor supuşi riscului sărăciei şi ai căror părinţi erau născuţi în ţara de rezidenţă era la cel mai scăzut nivel în Danemarca şi Austria (ambele cu 8%) şi la cel mai ridicat nivel în România (33%).