Justiţia bulgară dă condamnări de ochii UE

▲ Judecătorii de la Sofia au dat prima condamnare la nivel înalt ▲ Unul dintre cei mai corupţi oficiali bulgari a primit 5 ani de închisoare ▲ UE este înspăimântată însă de proporţiile ilegalităţilor din ţările balcanice ▲

Aflată sub mari presiuni din partea Uniunii Europene, Bulgaria încearcă să-şi spele imaginea de ţară coruptă. Cu puţin timp înainte de un nou raport al Bruxelesului, justiţia de la Sofia a dat un verdict într-un caz de corupţie la nivel înalt. Cu toate acestea, vecinii noştri riscă sancţiuni aspre din partea UE.

Prima condamnare de ştabi

Fostul şef al companiei de furnizare de energie termică de la Sofia, Valentin Dimitrov, al cărui nume a devenit unul dintre simbolurile corupţiei în Bulgaria, a fost condamnat vineri la 5 ani de închisoare, cu câteva săptămâni înainte de raportul Comisiei Europene.

Dimitrov a fost condamnat pentru evaziune fiscală, pentru că nu şi-a declarat conturile din Austria în care se aflau 5 milioane de euro, între 2003 şi 2006. El fusese arestat în 2006, după ce autorităţile bulgare au fost sesizate de serviciile speciale austriece. În urma percheziţiilor desfăşurate în Bulgaria, poliţia a anunţat, pe de altă parte, că a găsit echivalentul a 1,3 milioane de euro într-un seif.

Corupţie în stil balcanic

Cât timp a condus compania de încălzire de la Sofia, Dimitrov a cumpărat în numele acesteia un avion şi alte echipamente costisitoare pe care le utiliza el însuşi, a constatat poliţia. Un răsfăţat al puterii din Bulgaria, Dimitrov avea în birou un jacuzzi, o saună şi un echipament special de masaj pe care le cumpărase din bugetul primit de la primărie. În acest timp, locuitorii Sofiei care nu-şi plăteau la timp facturile pentru încălzire erau penalizaţi drastic şi chiar debranşaţi, iar un audit a descoperit că facturile pentru consumatorii casnici fuseseră încărcate cu peste 16 milioane de euro în doi ani.

Avocatul său, Lacezar Takov, a calificat verdictul drept „grav şi injust“, şi a apreciat că acesta are legătură cu avertismentele şi „criticile care vin de la Bruxelles“.

Bulgaria, spaima UE

Membră a Uniunii Europene din 2007, Bulgaria aşteaptă la jumătatea lunii iulie, ca şi România, un raport de evaluare al Comisiei în ceea ce priveşte progresele sale în justiţie şi lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii. Sofia este criticată de Comisie, dar şi de diplomaţi şi analişti locali, pentru că nu a finalizat procesele unor personaje-cheie din lumea crimei organizate, nici pe ale unor personalităţi corupte de la nivelurile superioare ale puterii.

Condamnarea intervine după ce în ultima vreme, avertismentele la adresa Bulgariei s-au înmulţit. Executivul UE a reţinut circa 500 de milioane de euro din fondurile de preaderare destinate Bulgariei în urma unor anchete referitoare la corupţie care au vizat agenţiile bulgare de plăţi şi a avertizat Sofia să-şi accelereze ritmul reformelor, în caz contrar riscând şi mai multe sancţiuni. O sursă UE a declarat săptămâna trecută că Sofia riscă să piardă fondurile care i-au fost suspendate şi că urmează să fie monitorizată şi mai strict pentru cei 11 miliarde de euro pe care ar trebui să îi primească de la UE până în 2013. Vineri, Ministerul Finanţelor a anunţat că pregăteşte amendamente care ar putea trimite la închisoare pentru 20 de ani orice persoană condamnată pentru sustragerea banilor UE.

Mafia, suverană la sud de Dunăre

Dezastrul din justiţie este însă numai partea vizibilă a problemelor bulgarilor. Potrivit unor studii recente, zona gri cuprinde 25-35% din economia bulgărească, iar în unele sectoare ajunge chiar şi până la 80% (turism, agricultură, servicii). Zona gri este prezentă şi în industrie, mai ales în producţia de mărfuri cu acciză - ţigări, băuturi alcoolice, combustibili lichizi. În raport se scrie că 80% din volumul combustibililor lichizi comercializaţi scapă oricărui control. Neimpozitate rămân şi aprox. 50% din veniturile rezultate din producţia de textile şi serviciile de transport.

Din 2004, în Bulgaria s-a amplificat tendinţa firmelor de a-şi ascunde veniturile, precedată de practica ascunderii numărului angajaţilor şi neplătirea contribuţiilor pentru asigurări. Din aceste motive, UE face presiuni tot mai pari pentru ruperea legăturilor dintre criminalitatea economică, politică şi justiţie.