Kievul cere Moscovei să-şi retragă flota din Crimeea

▲ Ucraina şi Rusia continuă conflictul diplomatic ▲ După războiul gazelor, cele două ţări se ceartă de la flota din Marea Neagră ▲ Deşi înfruntă Rusia, guvernanţii de la Kiev nu renunţă la certurile dintre ei ▲

Tensiunile diplomatice dintre Ucraina şi Rusia cresc din nou, după o decizie spectaculoasă a Kievului. Executivul Iuliei Timoşenko le cere ruşilor să-şi mute faimoasa flotă militară de la Marea Neagră. Probleme politice interne riscă să rupă însă coaliţia de guvernământ din Ucraina.

Afară cu flota!

Ministrul ucrainean de externe, Vladimir Ogrâzko, a transmis părţii ruse un memorandum cu privire la etapele retragerii flotei Rusiei din Crimeea (sudul Ucrainei) până în data de 28 mai 2017, cu prilejul vizitei de o zi efectuate la Moscova, relatează agenţia Interfax, citând surse ale diplomaţiei ucrainene. Ministerul de Externe al Rusiei nu a dorit să facă nici un comentariu cu privire la planul de retragere a flotei ruse din Marea Neagră, propus de partea ucraineană. Anterior, mai mulţi diplomaţi ruşi au calificat drept „premature“ orice discuţii cu privire la redislocarea flotei Rusiei din Crimeea până în 2017, când expiră termenul prevăzut de actualul contract.

Moscova a luat în calcul eventualitatea unui refuz al Kievului de a prelungi staţionarea flotei sale în Crimeea şi a demarat lucrări de amenajare a unei baze navale la Novorosiisk, în sudul Rusiei.

Chiria pentru staţionarea flotei ruse în Peninsula Crimeea însumează anual 97,5 milioane de dolari, iar Kievul a avertizat de mai multe ori partea rusă că intenţionează majorarea acesteia. Situaţia nevelor de război ruseşti este complicată şi mai mult de permanentul război al gazelor dintre cele două părţi şi, mai nou, de problema aderării Ucrainei la NATO.

Integrare doar prin referendum

În ciuda problemelor cu Rusia, integrarea NATO continuă să fie o prioritate pentru Kiev. Astfel, premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, a declarat miercuri, adresându-se plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, că orice acţiune a guvernului de la Kiev pe calea integrării Ucrainei în NATO va fi făcută numai după un referendum, deci după ce poporul ucrainean îşi va exprima dorinţa în acest sens. Timoşenko a subliniat că Ucraina doreşte să fie sigură că frontierele sale sunt protejate, de aceea ţara sa ar trebui să facă parte din sistemul de securitate european. În context, răspunzând la o întrebare formulată de un delegat al APCE, premierul ucrainean şi-a exprimat speranţa că Rusia, pe care o consideră „un partener de încredere“, va sprijini dezvoltarea strategică a ţării sale.

Guvernul, aproape de prăbuşire

Deşi sunt uniţi în privinţa subiectului NATO, coaliţia proocidentală de la Kiev este pe cale de a se destrăma. Agenţia de presă Novâi Reghion relatează că divergenţele dintre guvernul condus de Iulia Timoşenko şi cancelaria preşedintelui Viktor Iuşcenko au depăşit „un anumit prag“. Conform sursei, Viktor Baloga, şeful cancelariei preşedintelui Viktor Iuşcenko, i-a solicitat public Iuliei Timoşenko demiterea tuturor miniştrilor ce răspund de economie, acuzându-i de creşterea galopantă a inflaţiei din ultimele luni. La rândul său, preşedintele ucrainean a denunţat, într-o declaraţie separată, corupţia generalizată la nivelul executivului.

De asemeni, blocul Iuliei Timoşenko l-a acuzat personal pe Viktor Iuşcenko de distrugerea coaliţiei democratice. „Urmărind anumite interese politice, şeful statului şi anturajul său nu fac decât să distrugă toate iniţiativele guvernului democratic, prin blocarea tuturor programelor cu privire la eradicarea corupţiei, inclusiv în domeniul vânzării terenurilor“, a acuzat Ivan Kirilenko, liderul acestei formaţiuni. În replică, Viaceslav Kirillenko, liderul facţiunii partidului proprezidenţial, le-a amintit partenerilor de coaliţie că fără voturile grupului său nu ar fi existat „nici o majoritate parlamentară portocalie în actualul legislativ, nici actualul guvern şi nici Timoşenko nu ar fi fost premier“. Tensiunea dintre formaţiunile pro-occidentale ucrainene nu pot decât să bucure Kremlinul, care abia aşteaptă revenirea la putere a opoziţiei pro-ruse, condusă de Viktor Ianukovici.