La Copenhaga a început summitul climei

▲ Conferinţa asupra climatului a început ieri, la Copenhaga şi se va desfăşura timp de aproape două săptămâni ▲ Până pe 15 decembrie 2009 vor avea loc discuţii şi negocieri la nivel de experţi, iar în perioada 16-18 decembrie negocierile se vor desfăşura şi între reprezentanţi la nivel înalt ▲ Un eventual acord pentru combaterea încălzirii globale este susţinut şi la nivelul opiniei publice, 88% dintre subiecţii care au răspuns unui sondaj efectuat în 15 ţări ale lumii estimând că ţara lor ar trebui să acţioneze în acest sens, iar procentajul se apropie de 100% în ţări din Asia, precum China, Vietnam şi Bangladesh ▲

Tăvălugul mediatic a atins cote maxime ieri, în momentul ridicării cortinei asupra summitului pe probleme de mediu de la Copenhaga, ale cărui concluzii implică voinţa a 198 de ţări. „Lupta fără milă a fost iniţiată de o Europă condusă de ambiţia de a se impune ca lider mondial în lupta împotriva efectului de seră“, scrie cotidianul italian „La Stampa“.

Înainte de Copenhaga s-au aruncat o mulţime de cifre, unele mai ambiţioase ca altele. Uniunea Europeană a prezentat o diagramă care recadrează oficial promisiunile americane de reducere a emisiilor de CO2. „Efortul promis de Barack Obama este un munte, dacă se măsoară pe baza 2005 (-17%), dar raportat la parametrii europeni, şi anume din 1990, este un şoricel“, scrie „La Stampa“.

Pentru UE, care cere o reducere de cel puţin 20%, este clar că Washingtonul trebuie să facă mult mai mult. Opinia Bruxellesului este susţinută de India, care a a anunţat că este posibil să reducă până în 2020 intensitatea carbon - cota de gaze cu efect de seră emise pentru a produce o unitate de PIB - cu 24% faţă de nivelurile din 2005. „Bruxellesul a spus deja că promisiunile chinezilor, care s-au angajat să facă dublu faţă de Delhi, tot în termeni de intensitate carbon, nu înseamnă mult. Un alt grafic care circulă în mediile europene prezintă un diagnostic şi mai rău, anume arată că, dacă politicile rămân neschimbate, emisiile de CO2 din ţările în curs de dezvoltare vor fi în 2020 de două ori mai mari decât astăzi, şi oricum superioare celor produse de economiile avansate“, mai susţin ziariştii italieni.

Comisia admite că „este puţin probabil ca un acord complet privind un tratat cu caracter constrângător pentru state să fie atins“, însă documentul final trebuie să ţină cont de patru elemente: o viziune comună cu privire la pragul de 2°C; angajamente de reducere a emisiilor care să fie ambiţioase şi compatibile; definirea unui buget însoţit de un acord asupra unei aplicări rapide; o reafirmare a necesităţii unui text legal care să angajeze efectiv părţile implicate şi care ar trebui finalizat până la mijlocul anului 2010, pentru conferinţa deja programată de la Bonn.

România, prezentă la summit

România şi partenerii din UE vor depune eforturi pentru stimularea negocierilor de la Copenhaga, astfel încât acordul ce va fi încheiat să genereze obligaţii de atingere a unor ţinte concrete de reducere a emisiilor în toate ţările dezvoltate, a anunţat Ministerul român al Mediului. Delegaţia României la negocierile conferinţei de la Copenhaga va fi condusă de ministrul Mediului şi va include reprezentanţi de la alte şapte ministere.

„Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a viitorului acord va fi ca obiectivele acestuia să fie ambiţioase şi cuprinzătoare, în primul rând prin asumarea unor ţinte semnificative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către toate ţările dezvoltate, dar şi o modificare în sens pozitiv a emisiilor în ţările în curs de dezvoltare“, se mai arată în comunicat.

Până pe 15 decembrie 2009, la Copenhaga vor avea loc discuţii şi negocieri la nivel de experţi, iar în perioada 16-18 decembrie negocierile se vor desfăşura şi între reprezentanţi la nivel înalt. Dezbaterile conferinţei vor fi conduse de Connie Hedegaard, fost ministru pentru energie şi schimbări climatice în Danemarca, actualul comisar nominalizat pentru schimbări climatice, portofoliu nou înfiinţat în cadrul Comisiei Europene, pentru următorul mandat al acesteia.

Obama va fi la Copenhaga pe 18 decembrie

Prezenţa preşedintelui SUA, Barack Obama, la summitul de la Copenhaga pe tema schimbărilor climatice a umplut de optimism Guvernul danez.

Anunţul Casei Albe, conform căruia Obama se va afla la Copenhaga pe 18 decembrie, alături de sute de şefi de stat şi de Guvern, a fost interpretat de amfitrionii danezi drept un semnal că va exista un acord politic ambiţios.

Prim-ministrul danez, Lars Rasmussen, vede în schimbarea datei vizitei lui Obama, de pe 9 decembrie, cum era prevăzut, o expresie a unei „politici dinamice în creştere“.

Optimism într-o cotă mai înaltă a arătat şi fostul ministru danez al mediului înconjurător, Connie Hedegaard. „Aproape că nu se poate indica într-o formă mai clară că acesta este momentul în care trebuie să se încheie un acord. Este dificil să ne imaginăm că toată această lume va pleca din Copenhaga cu mâinile goale“, a declarat, chiar înainte de summit, Hedegaard.

Ruşii sunt scepticii planetei

Lupta împotriva încălzirii climatice este amplu susţinută de opinia publică la nivel mondial şi cu un entuziasm deosebit în ţările în curs de dezvoltare, potrivit unui sondaj de opinie al Băncii Mondiale dat publicităţii cu câteva zile înainte de demararea lucrărilor de la Copenhaga, informează AFP.

Acest sondaj de opinie, realizat în 15 ţări, pune în evidenţă o îngrijorare larg răspândită potrivit căreia încălzirea planetei va dăuna populaţiei.

Dintre subiecţi, 88% estimează că ţara lor ar trebui să acţioneze împotriva încălzirii climatice, iar procentajul se apropie de 100% în ţări din Asia precum China, Vietnam şi Bangladesh.

În SUA, singura ţară dezvoltată care nu a semnat Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, 82% dintre subiecţi vor ca Guvernul lor să acţioneze pe viitor.

Singura ţară din eşantion unde mai puţin de 80% din populaţie susţin un demers voluntar împotriva schimbărilor climatice este Rusia, unde doar 58% dintre subiecţi estimează că ţara lor trebuie să acţioneze. Ruşii sunt şi cei care pun la îndoială cel mai mult concluziile ştiinţifice privind încălzirea climatică: 23% dintre subiecţi consideră că oamenii de ştiinţă au dovedit că trebuie să se acţioneze urgent.

Potrivit studiului, 51% estimează că ştiinţa a dovedit că schimbările climatice constituie o problemă urgentă. Procentajul este de numai 33% în Indonezia, ţara gazdă a Conferinţei din Bali din 2007 privind clima, 38% în SUA şi 43% în Japonia. Sondajul de opinie a fost realizat pentru Banca Mondială de către World PublicOpinion.org (Universitatea Maryland, SUA) pe un eşantion de 13.518 persoane - faţă în faţă, prin telefon sau prin internet - în Bangladesh, China, Egipt, Franţa, India, Indonezia, Iran, Japonia, Kenya, Mexic, Rusia, Senegal, SUA, Turcia şi Vietnam, având o marjă de eroare de 3-4 procente.

198 ţări participă între 7 şi 18 decembrie la conferinţă, încercând să ajungă la un acord care să-l înlocuiască pe cel de la Kyoto, care expiră în 2012.

Proteste pentru „un acord ambiţios“

Marile oraşe europene care au cunoscut o serie amplă de manifestaţii au atras atenţia liderilor lumii, cerându-le să lupte cu adevărat pentru un mediu mai curat. Astfel, un tren ecologist, botezat „Climate Express“, a plecat din Belgia spre Danemarca şi a transportat mai multe delegaţii (Franţa, Belgia, Luxemburg) de negociatori, experţi şi militanţi ecologişti la summitul ONU privind clima. Trenul a făcut o escală la Köln pentru a-i lua pe omologii germani.

În centrul Parisului, manifestanţii s-au îmbrăcat în portocaliu, alb şi negru, culorile Ultimatumului Climatic, ce reuneşte 11 ONG-uri, iar britanicii au participat sâmbătă la o slujbă religioasă ecumenică, în cadrul căreia s-au rostit rugăciuni pentru mediul înconjurător. Potrivit Scotland Yard, circa 20.000 de persoane machiate cu albastru - reprezentând valuri de apă - au „inundat“ străzile Londrei.

La Bruxelles, aproape 15.000 de manifestanţi de toate vârstele s-au mobilizat pentru a cere un acord „ambiţios“ la Copenhaga, aceştia formând un val în albastru şi verde, care a defilat în cartierul instituţiilor europene.

Şi la Stockholm, circa 200 de manifestanţi au traversat oraşul bătând la tobe şi arborând pancarte prin care cereau acţiune la Copenhaga. Ecologiştii italieni au organizat chiar ieri o manifestaţie pe bicicletă, numită „Copenhaga cheamă Roma“, aceştia mergând în cele mai importante locuri din oraş sub sloganul „Să oprim febra planetei“.