La iarnă, valori „nemaiîntâlnite” la gaz şi electricitate

Asociaţia Energia Inteligentă transmite că preţurile la gaz şi electricitate vor cunoaşte creşteri fără precedent în contextul în care bursa din Olanda înregistra marţi un nou prag-record la gaz de 251 euro/MWh. Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, susţine că „o explozie a preţului la gaze” se va înregistra în special pentru consumatorii non-casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. 

Preţurile la gaze şi electricitate vor atinge în această iarnă „valori nemaiîntâlnite”, iar consumatorii industriali vor fi cei mai afectaţi, Asociaţia Energia Inteligentă prognozând, în cadrul unei analize, că vor fi înregistrate multe falimente. 

Astfel, nu doar faptul că în contextul unei temperaturi a aerului de 25 grade Celsius, pe bursa din Olanda preţul gazelor naturale a atins un nou prag-record de 251 euro/MWh, ci „existenţa efectivă a gazelor” va duce la situaţia în care „unii consumatori sau ţări vor fi determinaţi să ofere oricât pe gaze, doar pentru a le avea”, spun autorii studiului.

„Anul trecut, creşterea preţului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligaţiilor contractuale pe termen lung şi al unor probleme tehnice. Această situaţie a determinat o creştere a preţului gazelor cu 463% faţă de preţul maxim înregistrat îna­intea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre ţări din Europa va aduce preţuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs”, susţin specialiştii AEI.

În spaţiul public se preconizează ca, în iarna 2022/2023, preţul gazelor tranzacţionate pe bursă să crească cu 44-60%. Astfel, consumatorii industriali ar putea achita un preţ minim de 1.000 lei/MWh. Pentru cei mai mulţi, care consumă mai mult de 50.000 MWh/an, Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, susţine că acest lucru înseamnă faliment. 

„În martie 2022 atrăgeam atenţia că plafonarea preţului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învăţământului (3,7% din PIB). Autorităţile anunţă acum că au estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea preţului se ridică la 3%. Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar şi de cantităţi de energie electrică din import, şi luând în considerare evoluţia de pe bursele de gaze din Europa a preţului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperi aceste plăţi către furnizorii din energie şi gaze”, mai spun specialiştii AEI.

Experţii asociaţiei mai subliniază că actuala schemă de plafonare trebuie modificată, pentru că periclitează siguranţa aprovizionării cu gaze. (O. N.)