Lâna Țurcană ar putea deveni produs agricol protejat european

România ar putea deveni a doua ţară care cere înregistrarea ca produs agricol a lânii de oaie - Ţurcană - pe o schemă de calitate europeană, după Marea Britanie, care a obţinut în 2011, pe când era membră a UE, certificarea lânii Shetland cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

Documentaţia pentru certificarea lânii Ţurcană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) va fi depusă în acest an la Ministerul Agriculturii spre evaluare şi ulterior la Comisia Europeană pentru certificare, iar demersurile sunt făcute de Universitatea din Sibiu, prin Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului (FSAIAPM), şi trei asociaţii ale crescătorilor de ovine din județ. 

„Rasa Ţurcană este rasa reprezentativă a sectorului ovin în România, dar, din păcate, lâna acesteia reprezintă o problemă majoră prin prisma cantităţii foarte mari disponibile”, a declarat pentru Agerpres decanul facultăţii din Sibiu, Camelia Sava. România are un efectiv de 10 milioane de ovine, din care 8 milioane din rasa Ţurcană, iar o oaie Ţurcană produce în medie 3,5 kg de lână anual.

Problema valorificării lânii Ţurcană este dată de fibra grosieră, care îşi găseşte cu greu utilitate în industria textilă. Însă calitățile pe care le are o recomandă în construcţii, ca material termoizolant, sau în agricultură, datorită proprietăţilor de higroscopicitate şi hidrofilicitate (capacitatea de absorbţie a vaporilor de apă, respectiv a apei).

„Lâna de Ţurcană, ca materie primă, nu este certificată şi recunoscută de nici un organism naţional sau european, în nici un domeniu”, a explicat necesitatea certificării Ionuţ Diaconeasa, profesor la FSAIAPM, expert pe indicaţii geografice. (C. Z.)