Lege împotriva risipei alimentare

Fiecare român aruncă zilnic câte o porţie de mâncare, alimentele gătite, fructele, legumele şi pâinea aflându-se pe primele locuri într-un clasament al risipei alimentare. Pentru a reduce costurile sociale şi de mediu generate de risipa alimentară, autorităţile au adoptat o lege care intră în vigoare începând cu această lună. Odată cu facilităţile acordate operatorilor economici care aleg să doneze produse alimentare, organizaţiile neguvernamentale sau companiile derulează diverse campanii de informare şi educare, printre care este şi cea demarată la Cluj-Napoca de o firmă de panificaţie şi intitulată „Nu arunca pâinea!”.

Lunar, consumatorul român cheltuie pentru asigurarea hranei 27% din veniturile dedicate consumului, cu mult peste media europeană de 12%, potrivit serviciului european de statistică – Eurostat. În acelaşi timp, însă, aruncă zilnic câte o porţie de mâncare, ceea ce ne plasează pe locul nouă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană. Aruncăm la gunoi în special mâncare gătită (24%), fructe şi legume (22%), dar şi multă pâine (20%).

Pentru a diminua costurile sociale şi de mediu generate de risipa alimentară, autorităţile au încercat în mai multe rânduri să promoveze o lege prin care să oblige operatorii economici să ia măsuri pentru stoparea acestui fenomen. Măsurile de prevenire a risipei s-au concretizat în legea nr. 200/2018 care prevede, printre altele: vânzarea la preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, transferul alimentelor prin donație către operatori receptori, responsabilizarea consumatorilor.

Operatorii economici care vor dona alimentele vor beneficia de unele facilități fiscale prin deducerea cheltuielilor cu alimentele donate din impozitul pe profit. Produsele alimentare perisabile, cum ar fi sucurile de legume, fructe nepasteurizate, legume şi fructe pretăiate sau seminţele germinate, nu pot fi donate, iar carnea crudă, laptele, peştele şi ouăle crude pot fi donate doar către cantinele sociale „care vor transforma alimentele de origine animală în produse finite”.

Cauzele care generează risipa alimentară sunt dintre cele mai diverse, unii consumatori cumpără mult pentru că nu calculează în mod corect care va fi consumul în funcţie de numărul persoanelor dintr-o familie, alţi consumatori aruncă produsele alimentare pentru că nu ştiu cum să le păstreze în mod eficient, iar o parte au tendinţa să umple frigiderul cu produse de care nu au nevoie, decizia fiind luată pe fond emoţional din cauza reminiscenţelor trecutului, când în timpul regimului comunist au suferit, poate, de foame.

„Fiecare gospodărie poate fi optimizată şi optimizarea pleacă de la planificare, pentru că asta cam neglijăm noi, nu ne gândim cât de mult avem nevoie înainte de a cumpăra, cumpărăm compulsiv de cele mai multe ori”, a explicat, potrivit Agerpres, cunoscutul chef Adi Hădean, prezent la o dezbatere organizată la Câmpia Turzii de o firmă de panificaţie care derulează campania „Nu arunca pâinea!”. Românii fac risipă mare şi la botezuri, nunţi, aniversări, când se comandă mai mult decât se poate consuma şi apoi se aruncă.

Pentru prevenirea risipei sunt importante şi condițiile în care sunt depozitate alimentele în frigider. Porționarea și depozitarea mâncării la frigider, respectiv congelator reprezintă o metodă de a păstra alimentele pentru mai multe zile. Chiar şi pâinea se poate congela, spun specia­liştii.

„Când cumpărăm mai multă pâine, după ce mâncăm în prima zi din ea, o băgăm în congelator, iar în momentul în care o refolosim, găsim acolo poate nu chiar 100% din prospețime, dar cel puțin 80% a rămas. A face anumite provizii ține de natura umană, dar cu puțină istețime, nu văd de ce pâinea ar trebui irosită, pentru că este un produs nobil”, susține medicul Mihaela Bilic, specialist în nutriție. De asemenea, Mihaela Bilic recomandă și reutilizarea pâinii care s-a învechit puțin fie pentru anumite preparate, fie uscată sub formă de pesmet sau crutoane.

Un alt sfat pentru consumatori este să își gestioneze mai bine cumpărăturile, iar la supermarket să meargă cu o listă pentru a evita achiziţia de produse inutile.