Legea falimentului personal a fost aprobată de Senat

Proiectul de lege care reglementează falimentul persoanelor fizice a fost aprobat de Senat, urmând să fie trimis la Camera Deputaţilor pentru analiză, care este şi for decizional. Prin această lege, o persoană va fi considerată de bună credinţă dacă, din motive care nu depind de ea, precum concedierea sau micşorarea de salariu, nu îşi mai poate plăti datoria către bănci.

O astfel de lege ar permite clienţilor care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci, fie pentru că au fost concediaţi sau pentru că le-a fost redus salariul, să intre sub protecţia Tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit pe clienţi, iar datoriile vor putea fi reeşalonate.

Proiectul de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, permite instanţelor să stabilească dacă o persoană se află în insolvenţă scuzabilă sau faliment fraudulos.

Dacă instanţa consideră că falimentul este scuzabil, persoanei i se acordă aşa-numitul nou început, poate avea din nou acces la credite şi îşi recâştigă statutul anterior.

Practic, o persoană va fi considerată de bună credinţă dacă, din motive care nu depind de ea, precum concedierea sau micşorarea de salariu, nu îşi mai poate plăti datoria către bănci.

"Persoana respectivă va trebui să prezinte în faţa judecătorului şi a creditorilor un plan de redresare în care prezintă cum îşi va achita lunar 75% din datoria faţă de creditor. Judecătorul va decide care cereri vor fi aprobate şi care nu", a explicat senatorul Iulian Urban, potrivit Agerpres.

Băncile consideră inoportună o asemenea lege

"Am participat la câteva audieri la Parlament, pe această temă. În cadrul comisiei am văzut curente diferite, sunt susţinători ai proiectului, dar şi unii care susţin punctul nostru de vedere, şi anume că e un moment neprielnic de a introduce un asemenea proiect", a declarat preşedintele Asiciaţiei Române Băncilor, Graţian Gheţea, citat de incont.ro. Preşedintele ARB apreciază că proiectul de lege are ambiguităţi.

"Se prevede în această lege posibilitatea să îţi declari falimentul personal, voluntar, şi se spune acolo că dacă clientul este de bună credinţă, care este o noţiune vagă, nicăieri nu e definită noţiunea de bună credinţă şi se poate şterge 25% din datorie. Această prevedere ar crea în mintea foarte multor clienţi ideea că, dacă îţi declară falimentul personal, scapă de 25% din datorie, neinteresându-i că nu mai pot sa iau un credit după aceea, mai ales că va fi şters de la Biroul de Credit", a precizat Gheţea.

Potrivit acestuia, citat de incont.ro, dacă s-ar şterge datoriile potrivit acestei legi, la 10% dintre persoanele care în prezent au credite în România, băncile ar pierde aproximativ 600 milioane de euro.

Un top al creditelor neperformante publicat de "Financiarul" plasează pe locul unu BCR, cu 13,1% din totalul portofoliului de 11 miliarde de euro, pe locul doi BRD, cu 10,5% dintr-un total de 8,3 miliarde de euro credite, pe trei Bancpost, cu 12% credite neperformante, dintr-un portofoliu de 3,4 miliarde de euro, urmate de Intesa Sanpaolo, 6,7%, UniCredit Ţiriac, 6,5%, Piraeus Bank, 5,8%, Banca Transilvania, cu 4,8%, Cec Bank, cu 3,6%, OTP Bank, cu 3,4%, Ing Bank, cu 3%, şi Alpha Bank, cu 2,6%.