Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Legea salarizării bugetare va cuprinde criterii de performanţă

Legea salarizării bugetare va cuprinde criterii de performanţă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 15 Ianuarie 2016

Salariul minim brut pe ţară va fi stabilit în baza unui mecanism automat de indexare, iar legea salarizării publice, care va fi înaintată Parlamentului la mijlocul lunii februarie, va cuprinde criterii de performanţă, după cum a anunţat miercuri purtătorul de cuvânt al Guvernului. Totodată, legea salarizării publice va fi cuplată cu reforma funcţiei publice.

Un grup de lucru format din vicepremieri, ministrul muncii, ministrul justiţiei şi reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale va elabora, într-o lună, noul proiect al legii salarizării bugetare, care va cuprinde şi criterii de performanţă, după cum a anunţat miercuri, 13 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, domnul Dan Suciu. „Legea salarizării publice trebuie să fie actualizată pentru că în acest moment avem 110 clase de salarizare şi dintre acestea 24 sunt deja suprapuse, ca urmare a majorărilor salariului minim, din 2010 până acum, într-un ritm accelerat. Avem niveluri de salarizare care nu mai diferă, pentru aceeaşi funcţie, în ministere sau instituţii diferite, dar care sunt cel puţin la nivelul clasei de salarizare în aceeaşi clasă, lipsesc criteriile de performanţă, avem situaţii în care salariile de bază ale persoanelor cu vechime în muncă au ajuns să fie mai mici decât ale debutanţilor, iar salariile celor cu studii superioare au ajuns să fie la nivelul salariaţilor cu studii medii”, a motivat Dan Suciu necesitatea modificărilor. Proiectul final cu modificările la Legea salarizării publice va fi finalizat la mijlocul lunii februarie, când va fi înaintat şi Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. Totodată, purtătorul de cuvânt al Guvernului a subliniat că salariul minim brut pe ţară va fi stabilit în baza unui mecanism automat de indexare ce va fi convenit în mod transparent în cadrul unui grup de lucru format din vicepremieri, miniştrii muncii, justiţiei, finanţelor, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor. „Suntem una dintre cele şapte ţări europene care nu au un sistem cuantificabil şi direct de stabilire a salariului minim. Acest mecanism automat de indexare trebuie constituit în cadrul grupului. Sperăm, aşadar, pentru anul viitor să avem un mecanism de indexare”, a mai spus Suciu.

Legea salarizării publice, la care Guvernul începe să lucreze, va fi cuplată cu reforma funcţiei publice, a transmis vicepremierul Vasile Dâncu, subliniind în acelaşi timp că în această lege trebuie prevăzute principii de echitate şi de ierarhie. „Ar trebui un principiu ierarhic, să existe un raport între cel mai mic salariu şi cel mai mare salariu, raportat la salariul preşedintelui ar trebui să fie acesta. În acest moment, există o grămadă de categorii de bugetari care câştigă mai mult decât preşedintele României. În acest moment, este foarte clar că noi trebuie să construim un standard de salarizare unic în România, pentru că România este plină de privilegii”, a mai explicat Dâncu. Vicepremierul a mai spus că un principiu important este cel al echităţii, arătând că este normal ca la aceeaşi categorie ocupaţională să fie un singur fel de indemnizaţie egal, iar pornind de la un standard ocupaţional, să poată fi indexat salariul în funcţie de realizări, de importanţa muncii, de poziţia ocupată.