Legea salarizării prevede ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu

▲ După ce coeficienţii de salarizare au fost reduşi de două ori, proiectul este complet diferit faţă de ceea ce spuneau guvernanţii în primăvară ▲ Cel mai mic salariu din sistem este al muncitorului necalificat, iar cel mai sus pe grilă se află preşedintele României ▲

Potrivit secretarului de stat de la Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, textul de proiect al Legii unitare a salarizării a fost finalizat de către reprezentanţii ministerului pe care îl reprezintă, pe baza analizei impactului financiar pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice.

El a precizat că grila de salarizare din Legea unică nu construieşte decât o nouă structură care nu are în ea sume, ci doar nişte ierarhizări pe baza unor coeficienţi.

„Cel mai mic salariu din sistem este al muncitorului necalificat, iar cel mai sus pe grilă se află preşedintele României. Al doilea element extrem de important, când desenăm structural grila, este că salariul minim este egal cu 50% din salariul mediu. Este un element care ţine cont atât de o politică salarială coerentă, cât şi de nişte recomandări ale Comitetului Guvernamental al Cartei Sociale Europene, care atrage atenţia României că în acest moment raportul de 30%, în loc de 50%, nu corespunde politicii impuse de Cartea Socială Europeană“, a precizat, recent, secretarul de stat din Ministerul Muncii.

Totodată, Guvernul face şi o analiză a modului în care au fost cheltuiţi de către ministere banii pe investiţii, după cum a declarat, săptămâna trecută, premierul Emil Boc, dar va fi discutat şi proiectul de lege privind restructurarea autorităţilor, agenţiilor şi structurilor aflate în subordinea Guvernului şi a ministerelor.

„Am decis să facem o analiză în Guvern a modului în care au fost cheltuiţi de către ministere banii pe investiţii, a modului în care au fost atrase fondurile comunitare de către structurile ministerelor şi ale autorităţilor de management subordonate ministerelor şi, evident, a stadiului îndeplinirii angajamentelor legislative ale Guvernului pe fiecare minister, adică stadiul elaborării şi punerii în aplicare a actelor normative potrivit programului de guvernare“, a afirmat premierul.

Pe ordinea de zi a şedinţei de guvern a mai figurat un proiect de lege privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi un act normativ referitor la aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2009.

Executivul a aprobat şi nomenclatorul domeniilor, al structurilor instituţiilor de învăţământ superior şi al specializărilor sau programelor de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, organizate de acestea, şi va decide suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009.

Pe agenda Guvernului a mai fost aprobarea programului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2009-2012, dar şi stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru alegerea unor consilii locale.

Membrii Cabinetului au discutat şi despre proiectul de hotărâre privind unele măsuri de utilizare a Fondului elveţian de contrapartidă, constituit în temeiul Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind acordarea asistenţei financiare, semnat la Bucureşti în 26 noiembrie 1992, modificat prin Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2001, pentru Spitalul General C.F. Ploieşti.