Leul este în proces de revenire

▲ Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat în cadrul unei emisiuni televizate, că leul este în proces de revenire, însă, în momentul de faţă, se duc lupte „cu săbii de oţel pentru inflaţie“ ▲ Isărescu a mai afirmat că există o serie de factori, fie externi, precum creşterea preţului petrolului, fie interni, precum seceta, asupra cărora banca centrală nu are control şi care au un impact grav asupra economiei româneşti ▲

Leul este în proces de revenire, după deprecierea puternică din ultimele luni, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, adăugând că îşi menţine încrederea în moneda naţională. Oficialul BNR a arătat că într-adevăr leul a atins recent cel mai redus nivel în raport cu euro din ultimii trei ani, însă a subliniat că rata de schimb este încă la distanţă faţă de maximele atinse în urmă cu circa patru ani, de 4,2 lei/euro. „Nu ne face bine să punem comparaţii care ne convin. Am uitat că rata a fost 4,2 (lei/euro - n.r.). Se creează astfel o stare de spirit nefavorabilă“, a afirmat Isărescu. Şeful băncii centrale a făcut aceste comentarii în cotextul informaţiilor apărute în presă în ultima perioadă, care menţionau atingerea unor cotaţii maxime pentru ultimii trei ani. De asemenea, oficialul băncii centrale a menţionat că leul

s-a apreciat, în mod real, faţă de nivelurile din 2004 şi că, în pofida eventualelor fluctuaţii din acest an, moneda naţională va continua să rămână apreciată faţă de cea europeană, comparativ cu valorile din urmă cu patru ani. Guvernatorul BNR a reamintit că aprecierea puternică a monedei naţionale din prima jumătate din 2007 şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale au fost cauzele care au stat la baza deprecierii începute în toamna anului trecut.

„Ne batem cu săbii de oţel pentru inflaţie“

Banca Naţională a României va lua măsurile necesare pentru menţinerea inflaţiei în banda de variaţie stabilită pentru acest an, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, reafirmând astfel angajamentul instituţiei privind stabilitatea preţurilor. „Noi ne batem cu săbii de oţel pentru inflaţie. O să luăm măsurile necesare. Acestea nu sunt plăcute. Uneori sunt resimţite ca restricţii majore“, a afirmat Isărescu la postul public de televiziune. El a arătat că există o serie de factori, fie externi, precum creşterea preţului petrolului, fie interni, precum seceta, asupra cărora banca centrală nu are control. „Rolul nostru nu este să oprim evoluţia preţurilor. Banca Naţională, după ce încasează şocurile, încearcă să limiteze efectele în plan secund“, a spus Isărescu. BNR a stabilit, pentru acest an, o ţintă de inflaţie de 3,8%, plus/minus un punct procentual. În 2007, obiectivul a fost o creştere a preţurilor cu 4%, însă inflaţia s-a oprit la finele anului la 6,57%, unul dintre determinanţi fiind creşterea preţurilor la alimente.

Depăşirea cheltuielilor bugetare peste nivelul prevăzut ar fi un act iresponsabil

Efectuarea în acest an de cheltuieli bugetare peste nivelul prevăzut, în contextul turbulenţelor de pe pieţele internaţionale, ar fi un act total iresponsabil, a declarat Mugur Isărescu. „Bugetul pe 2008 este mai mare decât PIB-ul României din anul 2000. A face cheltuieli peste nivelul prevăzut, în contextul turbulenţelor internaţionale, ar fi total iresponsabil. Sunt sigur că nu se va întâmpla“, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a reafirmat nevoia unui mix de politici adecvat pentru restabilirea încrederii investitorilor în economia românească, în condiţiile în care exuberanţa din perioada anterioară s-a diminuat. De asemenea, şeful băncii centrale a reamintit că este nevoie de o politică monetară strictă, de reforme structurale accentuate şi de o politică fiscală prudentă.

Ţinta de deficit a fost stabilită la 2,7% din PIB

Ţinta de deficit pentru acest an a fost stabilită la 2,7% din PIB. Rectificarea propusă de Vosganian ar însemna o reducere a cheltuielilor bugetului de stat între 4,2% şi 6,3% din nivelul aprobat de Parlament, de 78,8 miliarde de lei (24 de miliarde de euro). Veniturile programate la bugetul de stat pentru acest an se ridică la 67 de miliarde de lei (peste 20 de miliarde de euro).