Liderii G20 discută, la Londra, relansarea economică a lumii

▲ Principala temă a summitului G20 rămâne criza globală şi metodele utile pentru relansarea economiilor lumii ▲ Se aşteaptă discuţii aprinse între europeni şi preşedintele American Barack Obama, care vine la Londra cu un „mesaj puternic de unitate“ ▲ Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, se menţine fermă în declaraţii, relansarea economică cu foarte multe ajutoare financiare nefiind o măsură potrivită ▲

Astăzi are loc la Londra summitul G20, un forum de cooperare şi consultare pe teme legate de sistemul financiar internaţional.

Europenii se vor prezenta la summitul G20 cu intenţia fermă de a rezista apelurilor americane în favoarea unei relansări economice mai susţinute şi pentru a obţine maximum de progrese privind reglementarea financiară. „Criza nu s-a produs pentru că am distribuit prea puţini bani, ci pentru că am creat creştere economică cu prea mulţi bani şi pentru că aceasta nu a fost o creştere durabilă“, a apreciat la finele săptămânii trecute cancelarul german Angela Merkel, potrivit cotidianului britanic „Financial Times“, citat de „Deutsche Welle“.

„Dacă vrem să învăţăm lecţii, răspunsul nu este repetarea greşelilor din trecut“, a adăugat Merkel, a cărei ţară este, alături de Franţa, Marea Britanie şi Italia, unul dintre cele patru state membre UE care vor participa la reuniunea G20 de la Londra.

Tensiuni transatlantice

Europenii au dat semnale Statelor Unite în ultimele săptămâni că au luat deocamdată destule măsuri de relansare, pe care le evaluează la cel puţin 3,3% din produsul intern brut al UE, adică 400 de miliarde de euro, pentru 2009 şi 2010.

Statele Unite, care au demarat în februarie un plan de relansare de 787 de miliarde de dolari (5,5 din PIB-ul lor), au subliniat, la rândul lor, de mai multe ori, necesitatea de a face mai mult în faţa gravităţii recesiunii mondiale. Tensiunile transatlantice au fost accentuate în această săptămână de o ieşire mai puţin diplomatică a premierului ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia UE. Acest liberal convins a apreciat că Statele Unite s-au angajat pe „un drum spre iad“, prin asistenţa acordată de sute de miliarde de dolari.

Europenii vor să dea prioritate la summitul G20 reglementării financiare, mai puţin relansării. „Nu există dihotomie între relansarea economică şi intensificarea reglementării financiare mondiale. Avem nevoie de ambele dacă vrem o refacere economică“, a spus, în avanpremieră, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

„Nu există un punct de conflict între noi şi administraţia americană. Pentru fiecare dintre noi, reglementarea pieţelor financiare este punctul central“ al acestui summit, potrivit cancelariei germane.

Iniţiativele europenilor

Europenii vor rezultate concrete la reuniunea G20, aceştia pregătind mai multe iniţiative în cadrul UE: o reglementare mai strictă a fondurilor speculative („hedge funds“) şi a investiţiilor de capital, încadrarea remuneraţiilor sectorului financiar, supravegherea agenţiilor de rating şi intensificarea supravegherii transfrontaliere a companiilor de asigurări sau a băncilor din interiorul UE.

Ţările europene vor susţine la summitul G20 şi o dublare a resurselor totale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) la 500 de miliarde de dolari, pentru a-i permite să acorde mai multe împrumuturi ţărilor aflate în dificultate. Aceasta reprezintă o iniţiativă la care ele intenţionează să contribuie cu 100 de miliarde de dolari. Dar problema ar putea lua o turnură neprevăzută, pentru că Statele Unite au sugerat recent să se facă un efort mai important, în vederea triplării resurselor FMI, mai scrie DW.

Obama vrea unitate

Preşedintele american Barack Obama s-a declarat optimist că, în cadrul summitului G20, se va stabili un cadru pentru recuperare, menţionând că liderii mondiali ştiu că trebuie „să transmită un mesaj puternic de unitate“ pentru economia globală.

Intervievat de „Financial Times“ înainte de summitul G20, Barack Obama a minimalizat discuţiile referitoare la o ruptură între Statele Unite şi principalele economii din Europa, în special Germania şi Franţa. El a precizat că, în pofida pledoariei SUA pentru nevoia de a întreprinde mai multe măsuri de a sprijini creşterea economică în lume, există în continuare opoziţie pe plan intern faţă de sporirea cheltuielilor care l-ar putea împiedica să mai ia curând măsuri pentru a stimula economia. „În toate ţările există o tensiune de înţeles între măsurile necesare pentru relansarea economiei şi faptul că multe din acestea sunt costisitoare, iar contribuabilii sunt foarte sceptici în privinţa cheltuirii banilor acestora, în special când consideră că aceste sume nu sunt alocate în folosul lor, ci al altora despre care cred că ar fi alimentat criza“, a explicat preşedintele american. Barack Obama, care va începe marţi prima sa călătorie importantă în străinătate în calitate de preşedinte, a precizat că a fost de acord cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, în privinţa necesităţii de coordonare a stimulentelor fiscale şi de a realiza noi reglementări. „Cea mai importantă sarcină pentru noi toţi este să transmitem un mesaj puternic de unitate pe timp de criză“, a adăugat el.

G20 şi protestele anti-globaliştilor

Grupul G20 este format din miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor naţionale provenind din 19 state industrializate şi emergente (Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii), precum şi UE, reprezentată de preşedinţia Consiliului (Republica Cehă) şi Banca Centrală Europeană.

Economiile G20 reprezintă 85% din PIB global, 80% din comerţul mondial şi 60% din populaţia globului. Primul summit la nivel de şefi de stat a avut loc în noiembrie 2008, la Washington.

Zeci de mii de persoane au demonstrat pe străzile Londrei înaintea summitul G20, protestele luând amploare odată cu manifestaţia de ieri numită „Ziua Pacălelilor financiare“. Proteste au mai avut loc la Berlin, în Germania, unde pe 3 aprilie are loc summitul Alianţei Nord-Atlantice, dar şi în Viena şi Roma.