Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială „Limba română continuă să fie boicotată la Chişinău“

„Limba română continuă să fie boicotată la Chişinău“

Un articol de: Bogdan Cronţ - 21 Aug, 2009

▲ La 20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice, o mare parte a instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancţionaţi ▲ Pe stradă, în magazinele centrale din capitală şi din celelalte oraşe ale Republicii Moldova se vorbeşte preponderent limba rusă ▲ Panourile abundă de greşeli gramaticale, mulţi tineri preferă „rusismele“, iar unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului pe care îl conduc, semnalează ziarul „Timpul“, într-un material intitulat „Limba română continuă să fie boicotată“ ▲

Spaţiul mediatic din Republica Moldova este ocupat, în principal, de posturi de radio şi televiziune de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federaţiei Ruse, notează jurnaliştii de la „Timpul“. Referitor la această situaţie, fostul ministru al Culturii din primul guvern democrat al Republicii Moldova, Ion Ungureanu, a declarat că, la începutul anilor â90, au fost adoptate nişte legi bune privind funcţionarea limbii române în Moldova, dar că nu a existat „nici tact şi nici tărie de caracter pentru a le implementa“. „De aici rezultă toate neîmplinirile noastre. Pentru a realiza ceva, trebuie să fii tu însuţi convins de necesitatea a ceea ce faci. Noi nu am prea fost convinşi, am fost indecişi. Asta au simţit-o oponenţii noştri şi au interpretat legislaţia aşa cum au vrut ei“, a afirmat Ion Ungureanu. „Viitorul va fi aşa cum vom fi noi. Peste noapte, nimeni nu-şi poate schimba caracterul. De noi depinde o chestiune: să convingem pe cei vizaţi că legile nu se discută. Precum nu se trece pe roşu şi nimeni nu pune în discuţie aceasta, aşa-i şi cu limba de stat. Dacă nu o cunoşti, fii bun şi ocupă-te de altceva, nu lucra în structurile statului, care cer obligatoriu să cunoşti limba română. Nu are importanţă cine eşti - deputat, prim-ministru ori simplu funcţionar. Aşa se procedează peste tot în lume“, a mai declarat fostul ministru al Culturii în perioada 1990-1994.

„Rusa a rămas ca limbă de cancelarie şi multe documente se traduc prost în română“

Oleg Serebrean, vicepreşedinte al Partidului Democrat, consideră că situaţia lingvistică din Republica Moldova nu s-a schimbat esenţial nici după 20 de ani. „Este o perioadă în care s-a realizat prea puţin în această direcţie. Autorităţile centrale niciodată n-au fost interesate s-o facă. Cunoscând foarte prost româna, au utilizat de cele mai dese ori, ca limbă de cancelarie, rusa. La Preşedinţia Republicii Moldova, dar şi în multe alte instituţii importante, rusa a rămas ca limbă de cancelarie şi foarte multe documente se traduc prost în română“, a declarat Oleg Serebrean. În opinia sa, actuala putere este datoare să schimbe situaţia, „cu indulgenţă şi delicateţe“. „Nu este necesară forţa, ci inteligenţa. În primul rând, trebuie să stimulăm interesul de învăţare a limbii noastre de către funcţionarii rusofoni“, a adăugat vicepreşedintele Partidului Democrat.

„În lipsa unui mediu adecvat, tinerii preferă rusismele“

Iurie Leancă, deputat al Partidului Liberal Democrat, constată că statul nu a întreprins nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei limbii române şi că nici sistemul de învăţământ nu şi-a fixat acest obiectiv, insistând asupra reformulării denumirii limbii de stat din moldovenească, în română. „După 20 de ani, s-ar părea că ar fi trebuit să avem o altă situaţie lingvistică în ţară. Sunt foarte multe de schimbat, ţinând cont de felul cum vorbesc limba română copiii, elevii, dar şi maturii. Vedem deficienţe de exprimare şi carenţe. Statul nu a întreprins nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei limbii române şi nici sistemul de învăţământ nu şi-a pus acest obiectiv. Din păcate, în lipsa unui mediu adecvat, tinerii preferă rusismele. Mai este şi problema alolingvilor. După două decenii, ei nu vorbesc limba oficială a statului în care locuiesc. Iar dacă legea cu privire la funcţionarea limbilor este depăşită, trebuie să o modificăm. Eu aş insista şi asupra reformulării denumirii limbii de stat - nu moldovenească, ci română“, a afirmat Iurie Leancă.

„Problema limbii române ţine de identitatea fiecărei persoane în parte“

Corina Fusu, deputat din partea Partidului Liberal, consideră că limba română a avut de suferit mult în perioada guvernării comuniste. „S-a încercat revenirea la politicile sovietice de promovare a unui moldovenism primitiv şi antiştiinţific. Problema limbii române este una foarte importantă, pentru că ţine de identitatea fiecărei persoane în parte. Discuţiile despre limbă au fost provocate intenţionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactică de a sustrage atenţia oamenilor de la problemele lor adevărate. E vorba despre nivelul scăzut de trai, de cultură şi de civilizaţie. Când acestea vor fi remediate, bineînţeles că limba română va avea doar de câştigat. Legea despre funcţionarea limbilor, adoptată la începutul anilor â90, a fost, pur şi simplu, neglijată. Limbile se pot dezvolta doar printr-o stimă reciprocă, nu prin falsificări şi minciună“, este de părere Corina Fusu.

Criza politică este dublată de o puternică criză economică

Republica Moldova a trecut deja prin experienţa unor alegeri anticipate, în urma scrutinului din 5 aprilie, după ce comuniştii au obţinut 60 de mandate, din cele 61 necesare pentru desemnarea preşedintelui. Astfel, criza politică din această ţară durează de aproape cinci luni, iar între timp se fac tot mai resimţite şi efectele crizei economice. În aceste condiţii, este greu de presupus la ce ar duce un nou scrutin parlamentar, care nu ar putea avea loc decât în anul 2010. Până atunci, însă, starea de incertitudine s-ar menţine, cu un preşedinte al ţării căruia, potrivit legii, i-a expirat mandatul încă din luna aprilie, şi cu un Guvern care nu va putea întreprinde prea multe acţiuni, în lipsa unui Parlament funcţional, consideră analiştii politici.

Criza politică în Rep. Moldova durează de aproape cinci luni şi nu dă semne de îndreptare

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) nu pare dispus să treacă în opoziţie, iar declaraţiile recente ale unuia dintre cei mai cunoscuţi deputaţi comunişti, Vladimir Ţurcan, precum că formaţiunea pe care o reprezintă pretinde cel puţin una dintre funcţiile de conducere, pe de o parte, şi refuzul declarat al liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) de a ceda în acest sens ar putea conduce la provocarea unor noi alegeri anticipate în Republica Moldova. La fel ca după 5 aprilie, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie nici o formaţiune politică nu a obţinut majoritatea parlamentară necesară pentru alegerea şefului statului (61 de deputaţi), fiind astfel necesare negocieri şi cu alte formaţiuni. Mai mult, după 29 iulie, nici un partid nu a obţinut majoritatea simplă de 52 de deputaţi, iar, între timp, patru partide necomuniste - Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) au format Alianţa pentru Integrare Europeană, care va deţine 53 de mandate, suficiente pentru desemnarea preşedintelui Parlamentului şi pentru formarea Guvernului. Alianţa însă nu va putea, însă, alege preşedintele ţării, fără voturile comuniştilor.

„Nimeni nu are o majoritate absolută, care să-i permită să aleagă toate cele trei funcţii“

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au anunţat, marţi, că au decis iniţierea dialogului cu PCRM, care ar putea începe la finele acestei săptămâni. În acelaşi timp, deputatul comunist Vladimir Ţurcan, prim-vicepreşedinte al Parlamentului ales la 5 aprilie, a declarat că PCRM este dispus să poarte negocieri. Totodată, Ţurcan a subliniat că, din punct de vedere politic şi moral, fracţiunea PCRM are dreptul la cel puţin un post în conducerea de vârf a ţării. „Unii fără alţii nu pot să facă nimic. Nimeni nu are o majoritate absolută, care să-i permită să aleagă toate cele trei funcţii“, a declarat Ţurcan. Deputatul a evitat să spună ce funcţie ar pretinde PCRM, afirmând că aceast lucru va fi decis în urma negocierilor, dar a menţionat că în funcţia de preşedinte ar trebui să fie numită o persoană apolitică. În aceeaşi zi, liderii AIE au declarat că nu vor ceda în favoarea comuniştilor. În acelaşi timp, liderul PDM şi principalul favorit pentru numirea în funcţia de preşedinte, Marian Lupu, a spus că de dialogul cu PCRM depinde depăşirea crizei politice şi stabilirea tuturor organelor de conducere în Republica Moldova.

Riscul unor noi alegeri

anticipate este mare

Analiştii politici de la Chişinău consideră că această situaţie este destul de periculoasă şi poate conduce la noi alegeri anticipate. Directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, susţine că, dacă PCRM doreşte ca în funcţia de preşedinte să fie numită o persoană apolitică, rezultă că ar pretinde funcţia de premier sau preşedinte al parlamentului. Funcţia de premier ar însemna participarea comuniştilor la guvernare alături de AIE, ceea ce e puţin probabil. Totodată, în opinia analiştilor, alianţa partidelor de opoziţie nu va accepta nici candidatura liderului PCRM, Vladimir Voronin, la funcţia de preşedinte al Parlamentului. „Aşadar, nu prea văd cum ar putea ocupa PCRM una dintre cele trei funcţii supreme în stat şi nici care ar fi condiţiile care ar putea face Partidul Comuniştilor să voteze un preşedinte al ţării propus de Alianţă, chiar dacă acesta va fi un candidat neutru. Prin urmare, riscul unor alegeri anticipate este destul de mare“, a subliniat Barbăroşie. De asemenea, potrivit analiştilor, în PCRM s-au creat două curente de opinie: unul care ar dori ca formaţiunea să treacă în opoziţie şi să aştepte evoluţia situaţiei şi un alt curent care luptă pentru menţinerea la guvernare, prin obţinerea anumitor funcţii în stat.