Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Lipsa forței de muncă frânează activitatea legumicultorilor
Principala problemă a fermierilor români, în prezent, este lipsa forţei de muncă. Legumicultorii găsesc greu angajați, indiferent de salariul şi de condiţiile pe care le oferă, deoarece mulți săteni preferă să stea acasă şi să primească ajutoare sociale de la stat, spune un fermier din Călărași. În contextul în care mâna de lucru este atât de rară, unii fermieri ar putea lua în calcul reducerea producţiei sau chiar reprofilarea afacerii.
Lucian Dor și Răducu Alin sunt doi legumicultori din sudul țării care au găsit soluția la una dintre problemele pe care le aveau, cea a distribuției produselor lor. Au intrat în programul „Gusturi româneşti de la gospodari”, prin care un lanț de supermarketuri promovează ideea de a avea pe rafturi legume şi fructe cu gust ca în copilărie.
O problemă majoră, însă, a acestor fermieri, pe care nu au reușit să o rezolve deocamdată, este cea a lipsei forței de muncă. Criza de angajați este așa de mare încât îl face pe Lucian Dor, care cultivă tomate şi căpşuni în comuna Luica din judeţul Călăraşi, să ia în calcul reducerea producţiei sau reprofilarea afacerii:
„Este greu să fii fermier în ziua de azi dacă nu te implici. Dacă stai în spatele unui birou este foarte greu să fii fermier. Este foarte greu să lucrezi cu oamenii dacă nu îi cunoşti, dacă nu îi cauţi, dacă nu le înţelegi nevoile. Principala problemă sunt oamenii şi nu faptul că nu îi găseşti, ci dezinteresul lor de a lucra. Cel puţin la mine în zonă sunt foarte multe persoane care preferă să stea acasă şi să nu lucreze, indiferent de salariul pe care îl oferi şi de condiţiile pe care le oferi. Preferă să stea acasă şi să se bazeze pe un ajutor minim pe care îl primesc de la stat”.
Fermierul mai spune că anul acesta a fost bine. A avut o producţie de tomate de 6 kilograme pe plantă, iar la căpşuni a fost chiar peste aşteptări. Însă, problemele cu forţa de muncă îl fac să fie rezervat în privința producției de anul viitor, el crede că ar putea fi nevoit să o scadă sau chiar să regândească afacerea.
Pe de altă parte, legumicultorul din Călărași spune că este mulțumit deoarece are un contract cu o rețea de magazine, unde vinde legumele şi fructele produse: „Eu de la început am privit această activitate ca pe un business şi atunci am căutat ca produsul meu să nu meargă în piaţă, ci să ajungă direct în supermarketuri”, a explicat Dor, citat de Agerpres.
La rândul său, Răducu Alin cultivă roşii, ardei gras şi castraveţi în comuna Bărăşti, judeţul Giurgiu, pentru același lanț de supermarketuri. „Momentan nu avem probleme grave în agricultură, în afară de forţa de muncă. Se găseşte foarte greu”, a afirmat agricultorul giurgiuvean, care susține că, pentru români, regina legumelor rămâne roşia.
„Gustul românesc este dat de sol, care ne ajută foarte mult. Şi munca. Plantele sunt analizate, apa, solul, toate, dar solul nostru românesc îi dă gust roşiei. Diferenţa este foarte mare”, adaugă el.
În prezent, programul „Gusturi româneşti de la gospodari” al lanţului de magazine Mega Image include peste 140 de fermieri care cultivă legume pe o suprafaţă totală de peste 86 de hectare, în apropierea Capitalei. Culturile gospodarilor sunt verificate, la fiecare etapă, de un inginer agronom.
„Totul a plecat de la ideea de a avea legume şi fructe ca odinioară, cu gust ca în copilărie. Am căutat perspectiva clientului, ce vrea clientul: roşii gustoase, sănătoase”, a afirmat Călin Ilin, directorul comercial al lanțului comercial care are în prezent 705 magazine în România, potrivit Agerpres.
Consumatorii români caută din ce în ce mai mult legumele și fructele gustoase, din soiuri tradiționale, iar producătorii, dar și supermarketurile s-au adaptat la cerințele cumpărătorilor. Ca dovadă, solicitările de seminţe şi răsaduri de legume din soiurile tradiţionale româneşti au crescut în acest an.