Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti vor începe în 2010
Compania care va proiecta şi construi Canalul Dunăre-Bucureşti va fi selectată la începutul anului 2010, lucrările urmând să dureze circa patru ani, a declarat ieri Sorin Ovidiu Cupşa, director la Administraţia Canalelor Navigabile. „La jumătatea anului 2009, vom finaliza studiul de fezabilitate, urmând ca, spre sfârşitul anului, să selectăm compania care va proiecta, construi şi concesiona pe o perioadă de 49 de ani acest canal“, a spus Cupşa. Acesta a precizat că lucrările pentru finalizarea canalului, realizat în proporţie de 70% la finele anilor ’80, vor depăşi 500 de milioane de euro.
Proiectul permite legarea Bucureştiului cu fluviul Dunărea, respectiv conectarea municipiului cu Coridorul pan-european de transport numărul VII printr-o cale navigabilă având capacitatea de transport de până la 20 de milioane de tone pe an, pe sectorul Budeşti-Olteniţa, din care 16 milioane de tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-1 Decembrie şi patru milioane de tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-Glina. De asemenea, proiectul va asigura scoaterea de sub efectul inundaţiilor a circa 30.000 de hectare de terenuri agricole şi 11 localităţi, apa necesară pentru irigarea a peste 150.000 de hectare de teren arabil şi pentru alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi producerea a circa 58 de GWH pe an energie electrică, la care se adaugă alte 15 GWH pe an produse de cele patru microhidrocentrale şi hidrocentrale situate pe acest canal. Totodată, reprezentanţii ministerului Transporturilor susţin că acest proiect va asigura dezvoltarea agrementului şi turismului din zonă. Potrivit inginerului de proiect al şantierului, Chiriac Avădanei, dacă lucrările nu ar fi fost stopate în 1990, proiectul ar fi fost finalizat doi ani mai târziu. În cei 18 ani de la stoparea lucrărilor, acesta a spus că a fost furată o mare parte din oţelul folosit la construcţia existentă, la care se adaugă peste 120 de kilometri de cale ferată adiacentă proiectului şi utilajele abandonate la faţa locului.